Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poți să ai orice opinie despre cât de mult sau de puțin ar trebui să fie taxate băncile. Unii spun că deja sunt impozitate prea mult. Alții susțin că, dimpotrivă, cota de impozit pe profitul sistemului bancar ar trebui să fie mai mare și ar trebui să fie închise toate „portițele” care permit diminuarea bazei de impunere prin deductibilități. În fine, există și unii care consideră că impozitarea profitului nu este suficientă și că trebuie taxate direct și activele. Toate astea țin de discuția privind eficiența și echitatea sistemului de impuneri fiscale.
E însă cu totul altceva încercarea politicii fiscale de a face irelevantă rata dobânzii de politică monetară utilizând pârghia unei taxe pe care inițial a botezat-o, populist, „pe lăcomie”. Căci exact asta face taxa pe activele bancare indexată la ROBOR, introdusă la finalul anului trecut prin OUG nr. 114/2018, încearcă să controleze netransparent și ilegitim politica monetară. Mai ales că autorii taxei au și recunoscut senin că ceea ce urmăresc nu e majorarea veniturilor bugetare, ci reducerea dobânzilor.
Iar această încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor financiare ale statului, fiscală și monetară, nu a trecut neobservată la nivel european, deși se pare că Guvernul asta ar fi vrut.
Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) i-a atras atenția ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, printr-o scrisoare, că Guvernul de la București avea obligația, potrivit legislației UE, să consulte BCE înainte de adoptarea OUG 114/2018, care prevede introducerea taxei pe activele bancare indexată la indicele ROBOR, și avertizează că „riscul ca taxa să aibă un impact substanțial asupra stabilității sistemului bancar nu poate fi exclus”. „În viitor, dacă este cazul, BCE ar aprecia ca Guvernul României să acorde atenția cuvenită observațiilor de mai sus și să își îndeplinească obligația de a consulta BCE cu privire la proiectele de reglementare”, subliniază BCE.
Potrivit articolului 4 din Decizia 98/415/CE a Consiliului, BCE trebuie consultată în timp util, astfel încât autoritatea care face propunerea legislativă să ia în considerare avizul BCE înainte de a lua o decizie pe fond.
BCE consideră că această omisiune constituie un caz de nerespectare de către autoritățile române a obligației de a consulta BCE cu privire la proiectele naționale de reglementare, contrar articolului 127 alineatul (4) și articolului 282 alineatul (5) TFUE, precum și articolului 2 alineatul (1) din Decizia 98/415/CE a Consiliului.
Citește pe Antena3.ro
