Băsescu Traian s-a dat încă o dată în stambă. În ziua în care vestea rea anunţată de Barroso punea România în postura de ţară de mâna a doua în Uniunea Europeană, la tribuna de la Cotroceni a apărut un mahalagiu care a început să deverseze mizerii. Gura lui Băsescu părea o vidanjă prea plină care îşi deşerta conţinutul în piaţa mare a oraşului. Spectacolul oferit miercuri de cucu de la ora 18 trecute fix a fost un argument puternic pentru a transmite marilor capitale că bine au făcut când au trântit României uşa la poarta Schengen.
Ambasadorii de la Bucureşti au văzut multe în anii regimului Băsescu. Sunt vaccinaţi faţă de mitocăniile şi bancurile grobiene ale, vai, preşedintelui României. Aşa-zisa “declaraţie de presă” de miercuri trece însă mira care marca nivelul maxim al derapajelor de la Cotroceni. Limbajul de golan eliminat de la peluza stadioanelor l-a întors pe Băsescu în anii când făcea şmenuri prin porturile dubioase. Mentalitatea de mardeiaş prigonit din sala de bal care îşi cheamă adversarul afară, la o cafteală unu la unu, este chiar greu de înţeles de diplomaţi. Cum aproape imposibil de tradus în notele diplomatice au fost şi alte expresii subliminale transmise ca ameninţări spre Guvern şi trusturi de presă. Formulele de adresare către premier au coborât sub nivelul zoologic anterior pactului de coabitare. Înţelegerea din decembrie 2012, impusă din afară, a fost arsă de Băsescu Traian în direct şi fără regret. El se simte acum eliberat de constrângerile minimale ale unui bun simţ forţat, care îi încătuşa gena lui agresivă. Poate ieşi iar pe strasse să dea un cap în gură cui îi stă împotrivă.
Dezlănţuirea lui Băsescu seamănă cu scăparea din cuşcă a unui animal feroce gata să sfâşie. Poate să stârnească admiraţia unor primitivi care sar la bătaie când cineva calcă pe umbra lor sau se uită cu coada ochiului spre gagica scoasă la plimbare pe uliţă să spargă seminţe. Băsescu a fost jignit pentru că s-a aflat de manevrele administrativ-financiare făcute pentru a intra în posesia unei moşii de 300 de hectare în Bărăgan. Tranzacţia cam pute şi, asemeni fetelor de moravuri uşoare, el a sărit cu gura.
Ponta şi Trustul Intact sunt ţintele furiei, dar Băsescu merge şi mai departe. Ca să-şi apere proprietatea de la Nana intervine la Parchet şi la CEC, bagă la înaintare un consilier de la Cotroceni folosit pe post de misit de terenuri. Vor intra pe rând, în zilele următoare, şi alţi funcţionari ai statului aliniaţi pe traseul spre ferma de la Nana. Deja un fost ministru al agriculturii, Fuia, este sacrificat pentru a da aparenţă de legalitate anchetei lui Papici (iar Papici!). Italianul care a vândut terenul Băseştilor este de negăsit, un “Marta” în devenire; Iliuţă, un alt agricultor dedicat fermei prezidenţiale, nu ştie cum să scape de obligaţia unei arende greu de suportat; un libanez căutat de TVA spune că nu a mâncat usturoi; CEC-ul ţine de secretul bancar; primarul PDL din Nana are amnezie, iar secretara de la primărie, parte şi ea în tranzacţia cu Ioana, a dat în tremurici. Diplomaţii interesaţi de umilirea României au material cât cuprinde, livrat la tonă din vidanja Cotroceni, instituţia pestilenţială, nu prezidenţială. Băsescu, preşedintele cu discurs intraductibil, a devenit însă previzibil. Pe gardul de la Cotroceni şi-a pus singur afişul-avertisment “câine rău”. Patrupedul în funcţie latră, latră dar nu mai are dinţi să muşte singur. Îşi trimite la atac haita care mai răspunde la comenzi. Băiatului chel care ridică telefonul de serviciu de la DNA i s-a dat ultima ţintă Nana. Na! Na! Şi marş de aici, potaie!