x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Preţurile de toamnă nu ascultă de prezicători

7
Autor: Adrian Vasilescu 30 Sep 2012 - 15:46

E toamna, si prezicatorii scumpirilor au iesit la rampa. Ei ne ameninta ca vom plati mai mult, mult mai mult pentru paine si pentru alte produse sezoniere. De ce? Pentru ca – spun ei – a fost seceta mare. Si pentru ca se scumpesc si combustibilii, si energia electrica, si energia termica.

Dar cine sunt ei? Sunt cunostinte vechi: sefi de patronate sau patroni de companii care produc ori comercializeaza alimente si alte marfuri. In fiecare inceput de toamna ies la televizor si prezic scumpiri. Nu lipsesc nici in aceasta toamna. De data asta insa, amenintarile sunt mai severe. Noroc ca nici un fel de calcul serios si bine documentat nu duce catre niveluri atat de ridicate. Si nici nu ar avea cum sa duca. Asa cum se stie, consumul nu si-a luat inca avant. Iar la o cerere restransa, un salt periculos al preturilor nu poate avea loc in Romania.

Dar mai e un aspect: raportul dintre normalitate si anormalitate. Cum ar fi normal sa mearga lucrurile atunci cand devin posibile scumpiri la energie termica, la energie electrica sau combustibili si cand seceta produce efecte? Asa cum de fapt se intampla in economiile sanatoase: managerii se reped sa anunte masuri menite sa determine preluarea fara socuri, in costuri, a noilor facturi. Cum e insa la noi? Si patronii, si managerii se reped sa ne ameninte ca vom plati mai mult, mult mai mult nu doar pentru benzina si energie, ci si pentru transporturi, si pentru paine, si pentru lapte, si pentru carne, si pentru imbracaminte. Fara sa se intrebe nimeni, cu fireasca nedumerire, ce fel de specialisti lucreaza in companiile in cauza daca nu stiu sa faca decat simple adunari, adaugand diferentele in plus la benzina, la electricitate si obtinand noi costuri, umflate, pe care spera ei sa le regaseasca in preturi de consum mai mari si, in consecinta, intr-un surplus de profit. Si ce fel de economie este asta in care predomina astfel de mentalitati. Economia e cu capul in jos atat timp cat o putere de cumparare scazuta constituie sansa noastra ca inflatia nu va urca prea mult in aceasta toamna. La care se adauga masurile antiinflationiste ale Bancii Nationale. Cand, de fapt, normal ar fi sa ne bazam cu deosebire pe masuri de buna organizare in companiile care asigura productia alimentara si aprovizionarea pietei cu produse de sezon.

Inflatia ne poate spune multe despre puterea de cumparare a populatiei, dar nu si despre puterea economiei. Asadar, sa nu confundam efectele cu cauzele. Pentru ca atat veniturile, cat si preturile nu sunt decat instrumente cu care se ia temperatura in economie. Ambele termometre masoara efecte: veniturile indica pana la ce cote se poate urca plata muncii; in acelasi timp, preturile arata valoarea pe care pietele o recunosc rezultatelor muncii, fie ele bunuri economice, fie servicii. Veniturile vor face fata preturilor, intr-un proces de consum normal, numai atunci cand vor fi rodul unei munci competitive, orientate cu fata catre piata. Dar, fiind inca reduse, cei care cauta sa faca profit numai din urcari de preturi nu se pot avanta prea mult pe aceasta cale.

Chiar si cantitatea de munca e o iluzie. Cui i-ar folosi sa fie mutati munti dintr-un loc in altul daca treaba asta nu si-ar gasi, pe piata, o nevoie si un pret bun?! Problema este ca produselor noastre le lipseste, cu deosebire, tocmai partea cea mai bine platita in comertul international: contributia creativitatii.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de