Prețurile, incertitudinile și riscurile rămân ridicate

Previziunile de iarnă ale Comisiei Economice (CE) estimează că, în urma unei expansiuni semnificative de 5,3 % în 2021, economia UE va crește doar cu 4,0 % în 2022 și chiar mai puțin în 2023, cu nu mai mult de 2,8 %. Dar pentru România, CE are o veste ceva mai încurajatoare: experții Comisiei estimează că anul acesta vom avea un avans al PIB de 4,2%, iar anul viitor economia va “sălta” cu 4,5%. În al treilea trimestru al anului 2021, UE în ansamblul său a atins nivelul de dinainte de pandemie și CE preconizează că toate statele membre vor fi depășit această etapă până la sfârșitul anului 2022.

Creșterea continuă să fie modelată de pandemie, multe țări ale Uniunii fiind sub tensiune din cauza presiunilor sporite asupra sistemelor de sănătate și a lipsei de personal în urma îmbolnăvirilor, a carantinei preventive sau a izolării necesare îngrijirii medicale și recuperării sănătății. În plan economic, blocajele logistice și cele apărute pe lanțurile de aprovizionare, inclusiv deficitele de semiconductori și de metale rare, continuă să tragă în jos producția industrială, cel puțin pe parcursul primei jumătăți a anului. Nu în ultimul rând, analiștii europeni preconizează că prețurile energiei vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă decât se anticipase în previziunile de toamnă, cu un efect mai îndelungat asupra economiei și cu presiuni inflaționiste mult mai mari decât așteptările inițiale.

De altfel, presiunea în creștere a prețurilor la energie pe curba inflaționistă a fost semnalată recent de Banca Națională a României, care a anunțat o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei. Potrivit BNR, creșterea prețurilor se va accelera, inflația va depăși 11% în perioada aprilie-iunie (după expirarea măsurilor de plafonare și compensare a facturilor la gaze și energie electrică), iar scumpirile vor continua să rupă din puterea de cumpărare a cetățenilor într-un ritm accelerat și în primele luni de vară, când inflația va rămâne peste 10%.

Totuși, experții CE întrevăd “luminița de la capătul tunelului” când preconizează că activitatea economică “își va recâștiga tracțiunea” pe măsură ce condițiile de aprovizionare se normalizează, iar “presiunile inflaționiste se vor reduce”. Previziunile CE privind inflația au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparație cu previziunile din toamnă. Ele reflectă efectele prețurilor mai mari la energie, dar și amplificarea presiunilor inflaționiste asupra altor categorii de bunuri față de toamna anului trecut. Iar analiștii spun că inflația se poate dovedi mai ridicată decât se preconizase dacă presiunile asupra costurilor sunt în cele din urmă transferate de la producător la prețurile de consum într-o măsură mai mare decât se estimase, amplificând riscul unor efecte secundare.

Comisia Europeană arată că, după atingerea unei rate record de 4,6 % în trimestrul al patrulea al anului trecut, se estimează că inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 4,8 % în primul trimestru din 2022 și va rămâne peste 3 % până în trimestrul al treilea. Previziunile economice de iarnă arată că, pe măsură ce vor fi eliminate constrângerile legate de aprovizionare și de prețurile ridicate la energie, inflația va scădea la 2,1 % în ultimul trimestru al anului, iar pe parcursul anului 2023 se va situa sub obiectivul de 2 % al Băncii Centrale Europene. În ansamblu, CE estimează că inflația în zona euro va crește de la 2,6 % în 2021 (2,9 % în UE) la 3,5 % (3,9 % în UE) în 2022, înainte de a scădea la 1,7 % (1,9 % în UE) în 2023.

Speranțele analiștilor CE cu privire la redresarea economiei vin de la impactul pozitiv așteptat dinspre Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și a miliardelor de euro injectate în relansarea economică. Totodată, piața forței de muncă a UE este considerată “în continuă îmbunătățire”, gospodăriile și cetățenii au acumulat un nivel ridicat de economii, toate de mai sus fiind “menite să susțină o fază expansionistă solidă și de lungă durată”, după cum arată CE.

Dar economia europeană mai are o amenințare recunoscută și în previziunile de iarnă ale Comisiei: riscurile la adresa perspectivelor de creștere și inflație sunt puternic agravate de tensiunile geopolitice din Europa de Est. Atât în România cât și în întreaga UE, prețurile, incertitudinile și riscurile rămân ridicate. Iar toate acestea sperie banii de care au nevoie deopotrivă oamenii simpli și economiile naționale.