Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Florentin Petre lansează atacuri dure la adresa demolatorilor de la Dinamo. Omul nu latră de foame. Are tot ce-i trebuie pentru a odihni într-o idiferență confortabilă față de ceea ce se întâmplă în Ștefan cel Mare. Dar nu tace. Nu-și permite să tacă. Nu-și permite să ia distanță față de ceea ce se întâmplă la Dinamo. Pentru că are memorie, are sentimente, are recunoștință față de clubul la care și-a împlinit cariera. Și spune Florentin Petre că nu poate rămâne pasiv atunci când la Dinamo sunt internați niște chiriași ai ghetei care nu știu ce înseamnă acest club, care nu știu nici măcar ce-i fotbalul. Iar conducătorii care nu înțeleg fenomenul, pentru a face loc intrușilor, țin la distanță de echipă tineri capabili de performanță. Sau pensionează prostește jucători care pot performa în continuare fără probleme. Se întreabă Florentin Petre unde e Rotariu, unde e Balint, de ce nu joacă Dănciulescu, fotbalist care se pregătește ca nimeni altul.
Vehemența din discursul lui Florentin Petre atrage atenția în mod deosebit deoarce, altfel, el este un tip mai discret. Argumentele revoltei sale sunt însă validate de toți făptașii fotbalului care s-au înscris la cuvânt pe această temă. În aceste condiții, ghilabadiștii destul de șubrezi în competențe ar trebui să meargă pe mâna meseriașilor. Doar așa, ca să nu se facă de râs. Să nu se prindă lumea că strigătura lor este una fie de atârnare interesată, fie în somnul logicicii!
Patronii lucrării de la Dinamo nu rămân însă solitari în defilarea lor cotonoagă. Își mai recrutează ei niscaiva susținători de prin zona opinologilor de cultură multilateral dezvoltată. Tudor Octavian observă pretențios că între presă și Dănciulescu s-ar fi creat o soldaritate prin văicăreală. Nu mă miră această opinie reumatică. Slalomul printre fursecurile vernisajelor și pișcoturile lansărilor de carte, exersarea competențelor exagerate în descifrările politico-diplomatice și cele social-economice, dialogurile transpirate cu regi ai șatrei și vedete care de care mai mondene, pot obosi pe oricine. Și pot genera visări confuze. De aceea afirmația lui Tudor Octavian, afirmație conform căreia în sportul de performanță adevărata profesie e vârsta, poate beneficia de condamnare fără executare. Despre vârstă, observându-l și pe Dănciulescu, și pe Tudor Octavian, am putea spune altceva. Fiecare vârstă, cu problemele ei. Dănciulescu mai poate. Și știe că mai poate.
