Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pauza s-a teminat. Condica de prezenţă a preliminariilor CM lasă în urmă, până spre toamnă, clasamente provizorii şi amintirea unui fotbal mai mult improvizat decât jucat de-adevăratelea. Cramponaţii cu sarcini naţionale s-au întors în cotonogeala campionatelor interne, acolo unde înjurătura de rutină ia locul înaltei bălăcăreli patriotice. Revolta cetăţenească provocată de fotbalul mototolit în Ungaria şi la Amsterdam dă semne de oboseală. Doar persecutaţii ideilor puţine şi fixe se mai hrănesc din purgaţia vinovăţiilor imaginare. Dar minciuna nu le poate proteja şoriciul la infinit. Realitatea îi striveşte cu argumente incontestabile.
Dumitru Dragomir judecă fotbalul în limitele strâmte care l-au consacrat. Nu rămâne însă niciodată în pană de discurs. Dimpotrivă. Când dă drumul vorbei bate recorduri ale nelimitării, fiind motorizat de fudulia greţoasă care-i răsfaţă existenţa şi de tenacitatea cu care îşi protejează interesele personale. Scornicitul fotbalului a făcut dovada exemplară a acestor dezvoltări viscerale în neiertarea cu care-l tratează pe Victor Piţurcă. Preşul de la LPF nu poate trece cu vederea faptul că selecţionerul l-a debarcat din avionul naţionalei. A încercat Dragomir să salvede aparenţele afirmând că a renunţat la deplasare din proprie iniţiativă. S-a dat răcit, s-a dat gripat, s-a dat virusat. Dar în tot acest timp nu a fost cutreierat decât de o singură idee. Răzbunarea. Armă care-l caracterizează de minune.
Evoluţiile slabe ale naţionalei i-au dat apă la moară Dragomirului. Și acesta n-ar fi greşit dacă ar fi proptit înjurătura în prestaţia cramponaţilor. Dar omul era persecutat de alt gând. În orbirea sa, ca să nu-i zic altfel, Dragomir a pledat doar pentru sacrificiul ritualic al ţapului ispăşitor. Debarcatul a susţinut sus şi tare că avem un fotbal valoros, că avem un fotbal mondial şi că nici un adversar nu ne-ar sta în faţă dacă aceste resurse inestimabile nu ar fi risipite iresponsabil de El. De vinovatul unic şi indivizibil care este Voctor Piţurcă. Numai că, între timp, s-a reluat campionatul. Campionatul nostru cel lepefist. Și, ce vedem? Un fotbal de plicticoasă uzură, un fotbal cotonog, un fotbal mai mototolit decât la naţională. Un fotbal căruia nu-i face concurenţă decât conducătorul său, cel care încearcă să ne vândă râie la preţ de imaculată imparţialitate.
Scornicitul fotbalului şi aliaţii săi, croiţi din aceeaşi osânză, nu se rezumă doar la trofeele incompetenţei în lucrul cu băşica. Țutării revărsărilor organice se aventurează şi în chestiuni de educaţie şi bune maniere. Povestea cu fotbaliştii care au chefuit după meciul din Olanda a fost de vacă rău de tot. Intenţia lui Dragomir a fost aceea de da în selecţioner şi în colaboratorii acestuia. Adică în cei care, eventual, au scăpat turma de sub control. Dar, de fapt, Dragomir şi-a dat singur cu tesla-n tenoare. A spart străchini tocmai în bucătăria în care pretinde că el este MasterChef. Fiindcă băieţii cu chef de chef nu s-au inventat acum, în ultima deplasare a naţionalei, deplasare la care Dragomir nu a participat. Adrian Mutu, fotabalist pe care Dragomir încearcă să şi-l facă aliat în lupta contra lui Piţurcă, are multe de povestit în acest sens. Are de spus întâmplări foarte vecine cu Dragomir, întâmplări despre care Dragomir a tăcut. A tăcut complice. Fiindcă atunci Dragomir nu mai era principial. Era... în lot.
Citește pe Antena3.ro
