Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am arătat cu mult timp în urmă că majorarea salariilor în zona non-tradable, ruptă de productivitate, erodează venitul disponibil. Astfel, creşterea economică secătuieşte societatea, în loc să genereze bunăstare.
Ceea ce se poate adăuga însă la cele zise atunci este că majorarea lefurilor bugetarilor trage în sus preţul forţei de muncă slab calificate. Adică în situaţia în care creşterea remuneraţiilor determină scumpirea bunurilor de bază, asistăm nu doar la inflatarea preţului mărfurilor, ci şi al serviciilor, în contextul în care oricum numărul celor ce le prestează scade, pe seama emigraţiei.
Venitul instalatorului se apropie de cel al profesorului, fiindcă interesul nu e concentrat pe partea de educaţie. Ba chiar şi cei ce beneficiază de calificări înalte se “recalifică” în zonele joase, fără a fi toţi istorici şi geografi.
Suntem într-o secvenţă similară cu cea din zona euro când Banca Centrală Europeană a inundat piaţa cu bani (quantitative easing – QE). Asta pentru că aruncatul cu bani din elicopter (helicopter money) şi stimularea consumului se pot realiza şi prin intermediul măririi venitului minim garantat, a salariilor controlate de stat, cu riscul inducerii de deficite, în măsura în care veniturile nu avansează în pas cu productivitatea. Şi spun productivitate, şi nu competitivitate, fiindcă măririle salariale nu se rezumă la zona tradable, dimpotrivă non-tradable-ul creează problemele.
Din păcate, o creştere economică bazată pe avansul salariilor, subsecventă QE, ce trimite lichiditatea în viitor, deoarece e asociată cu scăderi de productivitate, va fi din ce în ce mai scăzută şi se va dovedi un fenomen incontrolabil. Nu ştii la ce să te aştepţi când alocarea resurselor e făcută defectuos. Deficitele îţi vor majora la un moment dat dobânzile, dar atunci vor fi alţii la putere, ceea ce înseamnă că acum se aplică zicerea: După noi, potopul!
Citește pe Antena3.ro
