Ratele - intre iubire si ura

Cine nu si-ar dori sa stea atat de bine cu banii, incat sa-si permita sa cumpere absolut tot ce-i trece prin cap sau ce vede prin reclame la televizor, ori macar sa nu-si faca probleme ca, la un moment dat, frigiderul devine neincapator si trebuie cumparat unul nou, (…)

Pentru cei mai multi romani, o astfel de viata poate fi traita doar in vis. Dimineata, la trezire, dam din nou piept cu realitatea apasatoare. Romanul - usor adaptabil - a preluat de nevoie moda creditelor din Occident. Nu-i american care sa plateasca ceva cu banii jos. Casa, masina, obiectele casnice si chiar vacantele - sunt luate pe credit - pentru care americanii se indatoreaza zeci de ani. De aceea si spaima atunci cand perspectiva somajului se intrezareste sau groaza ca munca lor sa nu mai fie apreciata si, in consecinta, veniturile sa le scada simtitor.

Modernizati in credite, despre care aveau cunostinta doar din filmele americane de familie, romanii au facut cunostinta, mult prea curand, cu cealalta fateta a ratelor. Cand ai de unde plati si rata, si dobanda, lucrurile merg de la sine. Cand situatia financiara incepe sa scartaie, se instaleaza automat disperarea. Asa s-a intamplat cu sute de clienti ai marilor noastre magazine, care au cumparat bunuri pe rate si nu le-au mai putut plati. Ori au contractat prea multe imprumuturi, ori si-au evaluat eronat posibilitatile banesti, ori ceva in viata lor profesionala s-a schimbat in rau si banii pe care mizau nu au mai venit.
Atunci, Banca Nationala a anuntat ca introduce un set de reguli, pentru a proteja sistemul bancar de un colaps provocat de rau-platnici. S-a vorbit insistent despre introducerea girantului si a avansului. Oamenii s-au suparat. Cine mai are rabdare sa stranga bani de avans sau cine are dispozitie sa se mai poarte dragut cu vreun coleg, care sa-i semneze actele de girant.

Marile magazine s-au suparat si ele. Cum or sa-si mai vanda ele stocurile de televizoare, combine frigorifice si muzicale, calculatoare si alte cele, daca dispar clientii fara avans si girant. Cei si cu una si cu cealalta sunt mult prea putini. Si bancherii s-au suparat. De unde sa mai iasa profit pentru bancile comerciale, daca nu sunt multi clienti, de pe urma carora, firesc, bancile castiga - pentru c-asa-i nu doar economia de piata, ci si viata. Pana acum doua-trei zile eram o natiune de oameni suparati. Si, dintr-o data, a aparut o solutie care a calmat spiritele incinse pana la valvataie. Fara a da inapoi nici o centima, BNR anunta ca prin girant se poate intelege si o garantie a imprumutatului, la fel sau poate chiar mai tare decat clasicul coleg sau vecin care semneaza ca primarul pentru credit - si anume polita de asigurare.

La randul lor, asiguratorii nu au nimic impotriva - cifra de afaceri le va creste, o data cu un val de asigurari pentru creditele de consum si cele ipotecare. Doar ca suma minima pentru creditele de consum va fi de 5.000 de euro, iar pentru cele pentru case de 50 000 de euro.
Cine-a avut de pierdut si cine-a avut de castigat? La imagine, doar BNR a avut pe nedrept ceva de suferit. Dar la cifre contabile - toata lumea este pe pozitiv, cum se spune. Bancherii isi vor incasa dobanzile si comisioanele, magazinele vor face incasari peste plan, asiguratorii vor depasi si ei cifrele estimate. Numai clientul - debitor fiind - are si de pierdut, si de castigat: s-a ales cu un obiect, pe care trebuie sa-l plateasca orice-ar fi.

Iar in ziua de leafa, cand va trebui sa dea fuguta la banca sa achite datoriile, nimeni nu va sti ce e in inima lui - iubire sau ura pentru rata. Cred ca de amandoua.

Citește pe Antena3.ro

Imagini fără precedent cu suprafața Soarelui, la cea mai înaltă rezoluție de până acum: „Arată în detaliu frumusețea câmpului magnetic”