Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ştim demult că reclama e sufletul comerţului. E firesc ca negustorii să îşi promoveze şi să îşi facă cunoscută marfa, să o laude, să-i sublinieze calităţile şi diferenţele pozitive faţă de cea a concurenţilor. În ziua de azi, însă, reclama a ajuns să fie nu doar sufletul, ci şi obiectul comerţului.
Acest lucru se observă cum nu se poate mai bine în sectorul bancar. Băncile oferă produse asemănătoare până la identitate. Practic, multe sunt de-a dreptul interşanjabile, fie că sunt credite ipotecare sau de consum, depozite, conturi curente sau produse de factoring. Dobânzile, comisioanele şi preţurile diferă doar marginal, iar detaliile serviciilor oferite sunt de multe ori identice. Concurenţa de facto între bănci este minimă, în cel mai bun caz.
Pe de altă parte, instituţiile de credit consumă resurse imense pe marketing, publicitate şi PR. Derulează campanii scumpe de promovare a produselor "noi", în speranţa de a-şi consolida identitatea de brand şi de a se diferenţia de ceilalţi jucători din piaţă. Discursul de marketing a înlocuit aproape cu totul consistenţa produselor şi serviciilor.
Cum s-a ajuns însă aici? Nu e nici o conspiraţie la mijloc. Nu e vorba de "bancherii cei răi" care s-ar fi înţeles să-şi împartă piaţa. S-a ocupat statul de asta. Sectorul bancar este poate cea mai reglementată şi restricţionată ramură a economiei, alături de cea a energiei. Băncile nu şi-ar putea diferenţia prea mult oferta nici dacă şi-ar dori asta, fiind blocate de reglementări. Se vede cu ochiul liber că gradul de inovaţie în sectorul bancar este extrem de slab. În plus, pe lângă reglementări, nivelul înalt de taxare din România reduce profiturile băncilor şi, în consecinţă, le scade capacitatea de a-şi asuma riscuri în direcţia elaborării şi promovării prin care să se concureze cu adevărat.
Concluzia este că, cu cât o economie este mai sufocată de impozite, reglementări şi restricţii, cu atât nivelul de concurenţă al companiilor care activează în cadrul ei este mai slab. Asta în dauna consumatorilor, văduviţi astfel de produse şi servicii de calitate la preţuri accesibile. În schimb, se dezvoltă monstruos marketingul şi se vând vorbe în loc de mărfuri.
În acest fel, economia ajunge să semene tot mai mult cu politica de care este dominată în actualul status quo. Iar consumatorii sunt reduşi şi din punct de vedere economic la statutul de alegători şi contribuabili: cumpără de la cine ţine cel mai seducător (a se citi "populist") discurs şi de fapt habar n-au pentru ce li se scot bani din buzunar. Şi, aşa cum nimeni nu citeşte legile publicate pe bandă rulantă în Monitorul Oficial, nici consumatorii nu se mai obosesc să citească lungile contracte pe care le semnează cu băncile, mai ales părţile scrise cu litere foarte mici.
Citește pe Antena3.ro
