Releul de la Bucuresti

E putin probabil ca serviciile romanesti, chiar si de dragul americanilor, sa-si fi schimbat principiile, acceptand de bunavoie suspecti de terorism pe teritoriul nostru, cand ei arunca peste granita tot ce prind. De aceea, cooperarea intre agentii romani si americani se realizeaza acum in cadrul unei unitati aparte a SRI, ce are rol de releu central. Cu dosare fierbinti, informatii top secret si operatiuni despre care vom afla, probabil, peste 50 de ani.

Cooperarea serviciilor secrete romanesti cu CIA a ajuns subiect de prima pagina in presa romaneasca si occidentala. Pentru noi, jurnalistii, fireste ca acest lucru e un privilegiu. Dosarul e fierbinte si orice noua dezvaluire nu poate sa fie decat binevenita. Cu o conditie: sa nu fie vreo intoxicare, o pista falsa pe care sa mergem luni la rand pentru a afla, in final, ca era o fundatura.

Fara indoiala, serviciile romanesti si mai ales cele americane isi doresc sa aiba o colaborare cat mai ferita de ochii lumii. Dar cand vine vorba de existenta unor inchisori secrete cu destinatie de centre de tortura, cateva informatii, unele dintre ele chiar clasificate, trebuie dezvaluite. Pentru a vedea daca e alba sau neagra.

Imediat dupa 11 septembrie 2001, Romania a inclinat mult balanta activitatii serviciilor de informatii pe combaterea terorismului. CSAT a decis ca SRI sa fie autoritatea in domeniu care va coordona toate eforturile de combatere a amenintarilor de acest tip.

In anul 2003 a fost infiintat Centrul de Coordonare Operativa Antiterorista (CCOA), o unitate speciala a SRI, care aduna sub cupola sa specialisti din mai multe ministere si institutii de stat. O parte din dotarea tehnica a CCOA a fost realizata cu sprijinul direct, chiar si financiar, al reprezentantilor CIA, care incepusera sa fie din ce in ce mai prezenti la Bucuresti.

Intr-un document confidential, CCOA este mentionat, printre alte atributii, si cu urmatoarea: "Asigurarea releului central de comunicare cu structuri partenere straine in cadrul schimbului de informatii pe profil".

Evident, era vorba despre o actiune coordonata la nivel central intre cele doua servicii de informatii. De altfel, Radu Timofte s-a intanit in ultimii cinci ani de patru ori cu directorul CIA, iar seful spionajului, Gheorghe Fulga, a avut si el o intalnire. O astfel de frecventa a discutiilor tÃşte-à -tÃşte nu ar fi fost posibila inainte de 11 septembrie 2001. Din acel moment, actiunile informativ-operative, s-au axat pe actiuni proactive, si nu reactive. Efortul de prevenire prin extinderea culegerii de informatii din surse umane, racolarea si infiltrarea au revenit in forta ca principii de actiune in serviciile secrete. Asta dupa ce mijloacele electronice, puternic dezvoltate in anii ’90, incepusera sa inlocuiasca treptat capabilitatile HUMINT (Human Intelligence), adica cele de culegere a informatiilor direct prin sursa umana.

In istoria colaborarii recente dintre serviciile secrete romanesti si spionajul american, au existat si momente relativ tensionate. Momente cand operatiunile CIA ar fi putut depasi cadrul legal romanesc, daca autoritatile romane ar fi fost prea relaxate si doritoare de cooperare cu orice pret. Intr-una din operatiuni, agentii CIA au incercat prin mai multe cai sa forteze mana autoritatilor romane. Care nu s-au lasat induplecate. Era vorba despre o chestiune infinit mai putin scandaloasa decat cea a presupusei infiintari a unor centre secrete de detentie. Cunosc acest caz de peste doi ani si, observand atitudinea noastra, mi-a fost clar de la inceput ca pe teritoriul nostru nu au existat inchisori secrete CIA si nici teroristi torturati. In privinta persoanelor suspecte de terorism, serviciile secrete romanesti sunt destul de ferme. Cand este depistat un simpatizant sau chiar membru al unei organizatii extremist-teroriste, in cel mai scurt timp este declarat persona non grata si expulzat. Asta dupa ce in prealabil suspectul a fost filat si interceptat 24 din 24. E putin probabil ca serviciile romanesti, chiar si de dragul americanilor, sa-si fi schimbat principiile, acceptand de bunavoie suspecti de terorism pe teritoriul nostru, cand ei arunca peste granita tot ce prind. Moartea la datorie a unor ofiteri si cele patru atentate din ultimii 25 de ani nu-i lasa.

De aceea, cooperarea intre agentii romani si americani se realizeaza acum in cadrul unei unitati aparte a SRI, ce are rol de releu central. Cu dosare fierbinti, informatii top secret si operatiuni despre care vom afla, probabil, peste 50 de ani.