Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Universitatea Craiova furnizează acum, în pauza competiţională, subiecte consistente presei sportrive. Subiecte care, altfel, ar fi fost capabile să concureze chiar şi cele mai drăceşti confruntări ale campionatului. Situaţia financiară catastrofală în care se află clubul oltean şi consecinţele dezastruoase pe care aceasta le-ar putea genera reprezintă teme tratate pe alocuri cu oarecare voluptate. Nimeni nu poate nega gravitatea extremă a situaţiei în care se află Universitatea Craiova şi, implicit, nebunul de Mititelu. Dar câtă vreme răposatul nu şi-a dat ultima suflare, câtă vreme mai există soluţii de supravieţuire, freamătul lacom al hienelor, clocotul pizmaş al proştilor şi bucuria hidoasă a dricarilor nu se justifică.
Universitatea Craiova nu este decât victima lucrării pătimaşe a unor indivizi stupizi. Iar acum, la ceas de cumpănă, pentru salvarea Universităţii, raţiunea ar putea lucra chiar mai eficient decât cele câteva milioane de euro care i-ar fi necesari lui Adrian Mititelu pentru ieşirea din impas.
Războiul dintre Antonie Solomon, primarul Craiovei, şi Adrian Mititelu, patronul clubului, a rămas în memoria colectivă prin adânciturile sale de un penibil desăvârşit. Primarul ar fi vrut să poarte Universitatea Craiova la butoniera fuduliei sale partinice şi majoritare. Adrian Mititelu n-a acceptat să-l împopoţoneze pe primar cu o aşa favoare deoarece, mă înţelegeţi, avea şi el o butonieră pentru care pretindea respect, chiar dacă aceasta era doar una particulară şi patronală. Şi cum pentru cei doi, olteni ţâfnoşi din fire, nu putea exista soluţia împreunării în pace, pe o cale de mijloc, Solomon şi Mititelu au început să se lucreze la interese. Solomon n-a mai ajutat echipa cu fonduri municipale. A preferat să cheltuiască banii pe albume locale şi odrasle prezidenţiale. Apoi, s-a ales şi cu domiciliu provizoriu pe la mititica, instituţie cu care Mititelu nu are nici o legătură onomastică. Dar nici Mititelu n-a dus-o mai bine. Fiindcă afacerile sale au intrat într-o marginalizare financiară vecină cu falimentul. Iar din această familie destrămată copilul rămas pe drumuri, copilul aflat acum în pragul colapsului financiar a fost Universitatea Craiova.
Universitatea nu este nicidecum singurul club aflat într-o situaţie disperată. Am convingerea că sunt multe alte cluburi ale primei divizii cu datorii şi mai mari decât cele ale Universităţii Craiova. Şi nu mă refer doar la Dinamo. Dar acolo unde se pune batista pe ţambal presa pătrunde mai greu. Se vorbeşte doar despre Uniuversitatea pentru că acolo lucrează un meseriaş căruia i-a plăcut să înfrunte adevărul, indiferent de repercusiuni. L-am admirat întotdeauna pe Victor Piţurcă ca pe omul care n-a acceptat, pentru nimic în lume, să ascundă două săbii în aceeaşi teacă. N-a făcut-o nici acum. A vorbit deschis, în cadrul unei conferinţe de presă, despre situaţia financiară a Universităţii. Fiindcă numai pornind de la un adevăr recunoscut poţi păşi cu şanse bune pe calea redresării.
Victor Piţurcă a spus. Adrian Mititelu a recunoscut. Pentru a face rost de cele câteva milioane necesare ieşirii din impas patronul ar putea scoate la mezat câţiva jucători. Dar ar şubrezi echipa. Echipă care nu este doar a lui Adrian Mititelu. Universitatea Craiova este a suporterilor săi în primul rând. Şi mai este şi a oraşului al cărui nume îl promovează. În consecinţă, toţi cei care iubesc această echipă trebui să lucreze cu înţelepciune pentru ieşirea din impas. Retrogradarea Universităţii în Divizia B n-ar fi un capăt de ţară. Dar ar fi păcat. Fără Universitatea fotbalul nostru ar fi mai sărac. Iar retrogradarea Universităţii ar însemna, în primul rând, retrogradarea Craiovei.
Citește pe Antena3.ro
