Subiectul revizuirii Constituţiei a dispărut de pe agenda partidelor dar şi din agenda publică. Este un lucru explicabil. După destrămarea USL, revizuirea nu mai putea fi “impusă”, nemai existând majoritatea de 70%. Opoziţia avea, şi ea, alte obiective. Pe de altă parte, majoritatea actuală cuprinde şi UDMR, care - în perspectiva anului 2018 - gândeşte la propriile scopuri de modificare a textului constituţional. Proiectul de revizuire, realizat sub conducerea lui Crin Antonescu, era realizat mai curând cu privirea spre trecut, pentru a corecta şi a împiedica excesele lui Traian Băsescu. Când mai sunt doar câteva săptămâni până la finalul regimului Băsescu, în mod evident, acel text nu mai este actual - dincolo de modificarea majoriăţii din parlament.
Privind spre viitor, după alegerile prezidenţiale, va mai fi oare necesară revizuirea Constituţiei? Eu cred că da. Şi acesta poate fi unul din proiectelele majore ale candidatului la prezidenţiale, Victor Ponta. Prima revizuire, cea din 2003, s-a realizat în vederea aderării la NATO şi la UE. Acum, noul text constituţional ar trebui să consemneze statutul României de membru al NATO şi al UE. Ar fi necesar, cel puţin, şi un “reglaj fin” în ceea ce priveşte relaţiile dintre puterile statului. Şi unele corecţii, decurgând din practica Curţii Constituţionale. Chiar dacă în zona opiniei publice, o astfel de iniţiativă şi de dezbatere nu vor fi foarte atent urmărite, efectele pot fi importante în efortul de normalizare a vieţii publice în România, cu rezultate economice şi sociale favorabile. Cred în continuare că ţara noastră are nevoie de o evoluţie constantă în domeniul instituţional şi al reglementărilor. Cred, în continuare, că soluţia pentru viitor, nu poate fi reprezentată de campanii de vânătoare de vrăjitoare, construite la vârf, pentru a da exemple, ci de o construcţie metodică şi continuă de instituţii şi de legi, însoţită de eforturi educaţionale. Pe termen mediu şi lung, rezultatele vor apare.
Puţini mai ştiu, probabil, discursul tânărului deputat Nicolae Titulescu, rostit în urmă cu exact o sută de ani, la 20 aprilie 1914, în Adunarea Deputaţilor, cu ocazia “discuţiunii revizuirii Constituţiei”. La doar doi ani după intrarea în parlament, pe lista Partidului Conservator Democrat (condus de Take Ionescu), Titulescu, în vârsta de 34 de ani, explică, în termeni categorici, nevoia modificării Constituţiei, temele centrale fiind la acea vreme reforma proprietăţii agricole şi reforma de vot. Titulescu întreba atunci: “care este scopul pe care îl urmăriţi prin acţiunea d-voastră reformatoare; care sunt mijloacele prin care vreţi să atingeţi acest scop?” Şi tot el răspundea: “Scopul d-lor este în funcţie de răul pe care voiţi să-l tămăduiţi”.