x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Românce cu gloanţele la brâu

Românce cu gloanţele la brâu

de Florin Condurateanu    |    28 Feb 2019   •   07:37
Românce cu gloanţele la brâu

Vorbele acelea că femeile sunt făcute să fie atinse doar cu o floare nu sunt aplicabile totdeauna. Au rămas în amintire, în pagini de istorie românească, femei brave, care nu s-au temut să încarce arma cu gloanţe, înfruntându-i cu pieptul expus rafalelor pe acei inamici  doritori să îngenuncheze România. O fată firavă, cu alura ei cuminte, cu ochi pătrunzători, Ecaterina Teodoroiu a luptat în tranşeele din triunghiul morţii, Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz. S-a petrecut o scenă tulburătoare în mijlocul bubuiturilor de obuze: plăpânda învăţătoare Ecateria Teodoroiu a cerut să schimbe câteva vorbe cu mareşalul Averescu. În plină respingere a unui atac al trupelor beton înarmate ale lui Mackensen, mareşalul a chemat-o: „Te ascult, domnişoară!”. S-au prelins lacrimi pe obrajii Ecaterinei. „Domnule mareşal, îmi spuneţi domnişoară şi eu sunt rănită de două ori, vă rog să mă lăsaţi să atac cu plutonul meu!”. Povestea Sergiu Nicolaescu în emisiunea mea de la Antenă: „Ecaterina Teodoroiu a stat cu chirie la noi în casă la Târgu-Jiu, mama a luptat pe Jii cu Ecaterina, au fost cercetaşe în prima linie. Mama îmi dădea lapte de la sân şi-mi cânta cântece patriotice!”. Tot în zilele cumplite ale Primului Război Mondial, când România apăra zona Moldovei, singura necotropită de nemţi, o fetiţă cu cozi, Măriuca s-a urcat în pomul din ogradă ca să le spună soldaţilor români ce mişcări de trupe efectuează nemţii. Un lunetist neamţ a prins-o în cătarea puştii şi pe ia cu flori a ţărăncuţei eroine a mai apărut o floricică roşie, de sânge, în stânga pieptului de copil.

Cu două pistoale în mână, strigând „curaj, tinerilor, să luptăm cu trădătorii”, Ana Ipătescu a ridicat moralul mulţimii, eliberând guvernul revoluţionar al paşoptiştilor. Românca bravă, înaltă, cu buclele-n vânt, înfuntând potrivnicii revoluţiei din 1848 a fost cu îndreptăţire asemuită cu Ioana D’Arc. O altă femeie curajoasă, soţia paşoptistului Rosetti, a însoţit pe mal şlepul unde turcii îi ţineau sub pază pe revoluţionarii paşoptişti. Nevasta lui Rosetti îi ridica moralul bărbatului ei, acesta văzând-o pe mal şi observând că-l hrănea la sân pe copilaşul lor.

 

 

×