Un pluton de vânători de munte al Armatei României s-a aflat la începutul lunii noiembrie în China, unde a participat la un exerciţiu în comun cu militari chinezi. Misiunile în care s-au antrenat vânătorii de munte au fost, în principal, cele de căutare, salvare şI evacuare a răniţilor din zone de mare altitudine. Exerciţiul militar româno-chinez este la a doua ediţie, după ce în 2009 un pluton de militari chinezi au fost în România, la Brad. Această participare a Forţelor Terestre Române poate mira: ce să caute vânătorii de munte români în China, pentru că noi suntem membri ai NATO şi ai Uniunii Europene? Puţin sesizat, demersul Armatei României, care durează deja de câţiva ani, este acela de a deschide uşa Alianţei Nord-Atlantice pentru un dialog consistent cu Beijingul. Chiar dacă pare undeva, departe, China, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, putere nucleară şi putere economică de primă mână a lumii, nu poate fi şi nu trebuie ignorată, inclusiv în ceea ce priveşte operaţiunile contrateroriste. Apoi, este de luat aminte şi la faptul că Beijingul este unul dintre pilonii Organizatiei de Cooperare de la Shanghai, pactul de securitate dezvoltat pe continentul asiatic şi la care participă şi Federaţia Rusă. Pasul făcut de ţara noastră este în realitate unul ferm şi care vizează perspectiva securităţii mondiale şi, în mod evident, dialogul la cel mai înalt nivel dintre forţele globului.
În decurs de numai doi ani, deţinătorii portofoliului Apărării din România au fost oaspeţii Beijingului. Astfel, Teodor Meleşcanu a conferenţiat în 2008 la Universitatea Naţională de Apărare din capitala Chinei despre experienţa României în NATO, dar şi în Uniunea Europeană şi a dus ajutoare din partea ţării noastre în sprijinul chinezilor afectaţi de cutremurul din 12 mai din acel an. Dialogul s-a intensificat de atunci încât ministrul Gabriel Oprea a discutat în noiembrie anul acesta la Beijing despre modernizarea celor două armate, dar şi despre situaţia de securitate din zonele de interes strategic pentru cele două ţări. În mod evident, China este interesată de ceea ce se întâmplă în Afganistan, vecinul său, acolo unde se află şi trupe româneşti. De altfel, chinezii au internat la Institutul Medical Neurologic „Hongtianji” un militar român, sergentul Daniel Porumb, participant la misiunile internaţionale şi care a fost rănit în 2007 în Irak.
Apropierea s-a întărit în acest an când la Universitatea Naţională de Apărare a fost înfiinţat un laborator de învăţare a limbii chineze, primul de acest gen în zona de sud-est a Europei şi care în perspectivă poate deveni un Centru Regional. Toate aceste intensificări ale relaţiei bilaterale au fost posibile şi datorită faptului că locţiitorul şefului Statului Major General, generalul Ştefan Oprea este absolvent al Cursului avansat de comandă de nivel strategic din China. Despre dezvoltarea relaţiei în viitor, amiralul Gheorghe Marin, şeful SMG vorbea chiar de schimbul de experienţă privind prezenţa militarilor din cele două ţări în teatrele de operaţii de pe întreg globul, de cooperarea în domeniul naval şi în cel al topografiei militare.
România a mai fost şi în trecut, prin eforturile diplomaţiei sale, un mijlocitor al dialogului americano-chinez dezvoltat în timpul mandatului preşedintelui Nixon. Experienţa acumulată de-atunci, inclusiv în plan militar, este o oportunitate de afirmare a disponibilităţii ţării noastre de a mijloci relaţii de cooperare extrem de importante şi pentru dezvoltarea NATO, ca alianţă de securitate, dar şi pentru UE. Încrederea se clădeşte fără prejudecăţi.