Pe vremea cand portocalele erau un fruct cinstit, in campania electorala, am afirmat in repetate randuri ca, daca ajunge la putere, Traian Basescu ne va tine din scandal in scandal. Pentru ca asa a fost construita intreaga lui cariera politica. Pe scandaluri cu Ciorbea, cu sindicatele, cu Petre Roman, cu Dan Ioan Popescu sau cu mine. Traian Basescu e genul de om care, dupa ce se asaza la o masa, reuseste sa-i incaiere pe toti comesenii imediat dupa antreu, iar, la felul doi, se bat intre ei si chelnerii. (De ce oare mi-o fi venit in minte tocmai exemplul asta cu restaurantul?).
Multi credeau atunci ca, din ratiuni de campanie, exagerez ca inventez pericole care nu exista ca sa ma erijez in solutie salvatoare. Trebuie sa recunosc insa ca realitatea mi-a depasit previziunile, desi nu ma bucur din cauza asta. Mi-as fi dorit, chiar in opozitie fiind, sa traiesc vremuri ceva mai putin "interesante". As fi vrut sa pot merge prin Europa fara sa ascund discret cu palma, pe aeroporturi, coperta pasaportului meu pe care scrie Romania. Pentru ca am ajuns acolo unde era inevitabil sa ajungem. Intram in UE asa cum suntem: un stat care nu mai are de oferit in acest moment decat scandal. Un stat care exporta numai scandal si obliga Europa sa asiste la un spectacol jalnic. Credeti ca e o metafora? Hai sa privim cifrele oficiale. Fata de anul 2004, deficitul balantei noastre comerciale cu tarile membre ale UE in primele luni ale lui 2006 s-a dublat si a ajuns acum la peste 4,3 miliarde de euro, de la 1,5 miliarde, cum il lasase guvernul pe care l-am condus eu. Asta inseamna ca importam din ce in ce mai mult din aceste tari, fara sa putem creste exporturile. Probabil ca motivul acestei realitati este inexistenta unei burse mondiale a scandalului, care sa fixeze preturile pentru aceasta aproape unica marfa de export romaneasca a momentului. Daca ne-ar plati pentru spectacolul pe care il oferim, am fi bogati. Am avea aur portocaliu si n-am mai avea nevoie de aur negru!Citește pe Antena3.ro