x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale România cu inimă de ţigan

România cu inimă de ţigan

de Marian Nazat    |    06 Iun 2008   •   00:00
România cu inimă de ţigan

Românii n-au chef de gagii necunoscuţi şi, hai să fim serioşi, cine e-n stare să destrame cumetriile politico-financiare transpartinice încolăcite peste fiecare judeţ?



Sar buimac din pat, speriat de năzărirea onirică. Se făcea că sînt votat de "indoeuropenii" din Ştefăneşti. De gloata aceea tuciurie aţîţată de paraii electorali ai maneliştilor imobiliari. Numele meu era strigat ca la fotbal, dimpreună cu cel al mirabilului minigurist. Eram pupat şi strîns în braţe de balaoacheşi năduşiţi şi neraşi în obraz. Mi se compusese chiar şi-un cîntec de siglă şi vot, şi-un taraf de lăutari măslinii îl slobozea şucar pe uliţele prăfuite ale satului mituit de rababocii  tranziţiei de  jale. Puradeii, cu mucii mînjiţi pe barbă, mă scuturau de nădragi şi-mi cereau ciungă şi tutun, iar cîteva  balabuste, cu rochiile în culoarea partidului reprezentat de mine, se ciorovăiau într-o limbă din care mangliseră vocalele. Cînd nu-şi mai puteau ţine firea zăltată, femeile se trăgeau de păr şi ţipau cu vorbe minoritare, tare mişto. Unele, mai haladite, îşi dileau suratele cu dancii înfăşaţi în scutecele primite de la ajutoarele sociale. Bărbaţii roiau în jurul lor şi le întărîtau cu scandări porcoase şi ocări, nedemne de acquis-ul comunitar. Ce mai, ditamai vrajba între ţigani, şi printre ei, eu, candidatul lor! M-am ridicat în capul oaselor şi am privit în beznă. Am zvîcnit din mîini, cu disperarea insului încolţit de primejdie. Sau de coşmar, căci coşmar e să fii unsul stefăneştenilor de jos prin euroii latifundiarilor de sus.

La urma urmei, straniul coşmar nu mă miră defel, fiindcă  Duminica Orbului n-a curs sub semnul alegerilor, ci al Copilului Minune. Mulţi nevăzători şi-au dres irisurile betege de acum şaisprezece ani şi au  stat acasă. Ori au mers în codrii încă nedefrişaţi, departe de cabinele de vot, şi de aici absenteismul de pomină. Iar cînd au ieşit la urne, s-au gîndit la pomenile promise de candidaţii largi la pungă. Nu-i de ocolit  nici eroarea strategică a guvernanţilor, care au fixat alegerile taman în ziua "Marelui final". Şi după atîtea luni de desfătare cinefilă cu alde Medalion şi Stătică, romii şi neromii au zăbovit în bătătură, nerăbdători să ginească aventurile ultime ale  şatrei de bulevard. O naţie cu apucături ţigăneşti a decis să-şi petreacă prima zi de vară cu Steven şi Flăcărica, nicidecum cu Blaga şi Oprescu. Spre seară, eroii cu mustăţi etnice şi-au întîlnit susţinătorii în centrul Bucureştilor, de parcă acolo se alegea viitorul bulibaşă general.

Adevărul e că şi campania ce fuse n-a semănat deloc a telenovelă, n-a fost neam pe gustul românului. Nici o înjurătură, nici o măscară, cam tehnică şi ţeapănă, cu un Orban precis şi sobru aidoma unui occidental. Asemenea şi Blaga, căruia nişte ziarişti i-au reproşat că e prea... serios. Nu ca la Iepureştii de Giurgiu, unde platforma electorală s-a scris cu pumnii şi picioarele şi aţi văzut ce bulibăşeală s-a stîrnit la secţiile de votare. A ştiut "Cristofor" cotrocenistul de ce i-a îndemnat pe supuşi la scrutin. Cu instinctul său infailibil, preşedintele s-a bunghit din timp  că norodul nu se va buluci la sufragiu de Ziua ţîncului. Oricum, după cum arată noua hartă politică a României (nu diferită de cea veche), concetăţenii Zambilei sunt mulţumiţi. Aşijderea şi partidele. Geaba a ameninţat dl Băsescu cu reformarea clasei politice, cu sistemul ticăloşit, geaba a băgat uninominalul în coastele "baronilor" provinciali. Gloata n-a tresărit la obsesiile băsesciene şi i-a validat democratic pe veşnicii Mazăre, Frunzăverde, Ostaficiuc, Oprişan şi Dragnea. Vasăzică, ţara se mişcă în direcţia a bună şi e naşpa s-o cîrmeşti hacana, doar că pofteşte "Barosanu’". Românii n-au chef de gagii necunoscuţi şi, hai să fim serioşi, cine e-n stare să destrame cumetriile politico-financiare transpartinice încolăcite peste fiecare judeţ?

Pînă una, alta, România are nevoie de-o telenovelă belea, care să-i aline dorul de "Inimă de ţigan", vedeta incontestabilă a Duminicii Orbului şi nu numai. Cu niscaiva replici din Giuvaier, Blaga sau Oprescu ar izbuti fără probleme în turul doi. D-aia, adesea, am senzaţia că ţara asta veselă e un fel de Gigi Dumbravă, românul menţinut în suflare cu inima năvalnicului Giani, ţiganul.

P.S. Luni dimineaţa, cînd am scris articolul şi l-am trimis la redacţie, habar n-aveam că în aceeaşi zi, la Sîngeru, colegul meu Lucian Avramescu  "ciorna" o "Inimă electorală de ţigan". Să mai zică cineva că juriştii n-au deprinderi poetice...

×
Subiecte în articol: editorial