Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa)
Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa). Textul, redactat de către echipa FoE, poate fi citit în versiune engleză pe site-ul centrului.
Directorul general al companiei de IT – Siveco România,
Irina Socol, a menţionat premiul de e-learning acordat de Naţiunile Unite şi
cel oferit de Comisia Europeană pentru e-guvern ca exemple ce pun în lumină
tipul de acţiuni prin care se poate schimba în bine imaginea României. Pentru
dna Socol, dezvoltarea firmei Siveco – care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul aplicaţiilor software – este un semn bun pentru România. “În jur de 6
mld. euro vor fi cheltuiţi în 2008 de Guvernul român în informatică (70% din
sumă) şi în comunicaţii (30% din sumă), pentru o populaţie de 22 milioane de
locuitori. Croaţia cheltuie în acelaşi domeniu 6 mld. euro pentru o populaţie
de 4 milioane, deci proporţional mult mai mult decît România. Oportunităţile
de dezvoltare în acest sector sînt imense, a mai afirmat dna Socol.
Analişti din diverse bănci europene au atras atenţia asupra
deficitului extern foarte ridicat şi au prezis perioade dificile pentru
economia românească, dar acestea nu s-au adeverit. În ceea ce priveşte inflaţia
ridicată, Daniel Dăianu nu consideră că principala cauză a acesteia este
politica monetară laxă, factorii de tip cost-push fiind la originea puseului
din ultimul an. Pe de altă parte, situaţia economică concretă nu trebuie văzută
ca un semn că România îşi poate permite deficite bugetare mai mari. Domnia-sa
contrastează rata de creştere scăzută din Europa de Vest cu cea ridicată din ţările
est-europene, adăugînd că o inflaţie mai ridicată însoţeşte creşterea economică
în economiile emergente. Dl Dăianu consideră că este necesară o reevaluare a
criteriilor de la Maastricht (criteriul cu privire la inflaţie impune ca
aceasta să nu fie cu mai mult de 1,5% peste nivelul celor mai performante trei ţări
din Uniunea Europeană). Laurian Lungu, de la Macroanalitica (care realizează
studii de cercetare asupra economiei româneşti), a afirmat că nu crede că
economia se “supraîncălzeşte”, deoarece creşterea salariilor (+13% între 2003 şi
2007) duce la creşterea consumului (+10% între 2003 şi 2007).
Comisia Europeană este cea care controlează respectarea
criteriilor de la Maastricht. Elena Flores Gual, director responsabil de
economiile statelor membre în cadrul Directoratului General pentru Afaceri
Economice şi Financiare, a vorbit despre tranziţia de succes a României spre o
economie de piaţă, dar a evidenţiat în acelaşi timp îngrijorarea Comisiei
Europene în legătură cu abordarea de tip “stop and go” a reformelor. În opinia
sa, “cea mai mare provocare este aceea ca procesul de prindere din urmă a
celorlalte economii europene să fie unul durabil”. Domnia-sa a mai adăugat că
este adevărat că salariile cresc mai repede în România decît în alte ţări şi,
dat fiind că dinamica productivităţii nu este frecvent adecvată, starea
economiei se poate deteriora. Dna Flores Gual a mai subliniat că ar dori ca
bugetul României să fie realizat pe o bază multianuală şi să se evite mărirea
cheltuielilor bugetare atunci cînd veniturile nu cresc în mod corespunzător. În
opinia sa, cheltuielile ar trebui să se concentreze pe domeniile care permit o
creştere economică durabilă. Aceasta ar putea însemna, spre exemplu, mai puţini
bani alocaţi pentru mărirea salariilor (mai ales cînd productivitatea nu creşte)
şi fonduri mai numeroase pentru îmbunătăţirea infrastructurilor, cum ar fi
drumurile.
Dezbaterea a abordat de asemenea subiectul zonei euro. Nu se
aşteaptă ca România să se alăture acestei zone în viitorul apropiat. Pentru dl
Watters, deşi statutul de membru al zonei euro are efecte pozitive atunci cînd
condiţiile necesare sînt îndeplinite, acest lucru nu ar fi esenţial pentru România
pe termen scurt şi nici pentru firma Ford. La rîndul său, dl Wimmers a sfătuit
România să nu se grăbească, evidenţiind faptul că economia sa nu este la fel
de diversificată ca aceea a Germaniei, Franţei sau Italiei. El a mai adăugat că,
în acest moment, cu România în afara zonei euro, este mult mai simplu de
realizat “o aterizare uşoară” pentru economia românească decît în cadrul rigid
al zonei euro.
“Sînt multe de făcut în domeniul infrastructurii”, a
afirmat dl Watters, mai ales în domeniul transportului rutier. Daniel Dăianu
este de aceeaşi părere şi spune că “trebuie găsită o soluţie pentru a
reconcilia investiţiile masive în infrastructură, care reprezintă o necesitate,
cu nevoia de a nu scăpa de sub control inflaţia. Este o mare dilemă şi soluţia
nu este simplă”. În opinia sa, marile proiecte de investiţii nu pot fi amînate,
pentru că, “dacă nu putem să concurăm în domeniul telecomunicaţiilor şi al
infrastructurilor rutiere, atunci ţara poate pierde în competiţia globală”.
Citește pe Antena3.ro
