România după aderarea la UE – Poate fi creşterea economică una durabilă? (III)

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, la 13 mai a.c., la "Friends of Europe"/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa). Textul, redactat de echipa FoE, poate fi citit în versiune engleză pe site-ul centrului.

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, la 13 mai a.c., la "Friends of Europe"/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa). Textul, redactat de echipa FoE, poate fi citit în versiune engleză pe site-ul centrului.

Doamna Flores Gual a menţionat că deficitul bugetar al României a crescut în ultimii ani şi, chiar dacă acesta nu este la fel de ridicat ca în alte ţări, evoluţia sa este "îngrijorătoare". Şi dl Dăianu este preocupat de buget, ţinînd cont de cheltuielile adiţionale cauzate de factori precum co-finanţarea fondurilor europene sau reforma pensiilor. "Deficitele bugetare sînt sub control, dar ele persistă în ciuda creşterii economice susţinute. Ce s-ar întîmpla dacă economia ar încetini în mod semnificativ? Aceasta este o posibilitate reală din cauza preţurilor în creştere ale energiei şi alimentelor pe plan mondial", a mai spus dl Dăianu.

În ceea ce priveşte sectorul energetic, numeroşi analişti afirmă că România are resursele necesare pentru a-şi acoperi singură nevoile de energie. Mariana Gheorghe, director executiv al companiei Petrom, a spus că "diversitatea resurselor primare – petrol, gaz, cărbune, resurse nucleare – poate crea premise pentru reducerea dependenţei României de importurile de energie". Dna Gheorghe a mai adăugat că, o dată cu aderarea României la UE, cadrul legislativ a devenit mai exigent în domeniul energetic, Petrom trebuind spre exemplu să ţină seama de normele de mediu înconjurător, un cost suplimentar care influenţează competitivitatea sa.


Cît de mare este pentru România problema lipsei forţei de muncă? Plecarea a aproape două milioane de români pentru a lucra în străinătate este un alt factor îngrijorător pentru România.

Dna Gheorghe consideră că parteneriatele pe care companii precum Petrom le au cu universităţi locale pot fi o măsură de stopare a exodului. În acelaşi timp, unii români bine calificaţi se întorc în ţară pentru că salariile încep să crească. Domnia-sa a mai adăugat că Guvernul încearcă să găsească soluţii pentru a-i determina pe români să revină, mai ales prin punerea în prim-plan a oportunităţilor existente în domeniul construcţiilor.

Daniel Dăianu a afirmat că "nu este vorba doar despre lipsa forţei de muncă, deoarece sînt sectoare unde există surplusuri. Multe persoane care trăiesc în zonele rurale pot lucra la oraş, dar cei mai mulţi preferă să emigreze, deoarece diferenţele de salariu sînt foarte mari. Salariile cresc însă şi în România". El a mai adăugat că, potrivit unor date, doar o treime din cele două milioane de români aflaţi în străinătate au viză de rezident, ceea ce ar sugera că nu toţi doresc să se stabilească în străinătate.

Dna Flores Gual a declarat că ameliorarea capacităţii administrative la nivel central şi local este una dintre recomandările Comisiei Europene pentru o creştere economică durabilă şi crearea de noi locuri de muncă. În opinia sa, o mai bună capacitate administrativă ar contribui la rezolvarea problemelor legate de lipsa forţei de muncă şi ar permite o creştere a productivităţii.  

Dl Watters a afirmat că lipsa forţei de muncă este o problemă cu care a avut de-a face în ultimul timp, dar că în ultimele trei-patru luni a primit candidaturi de la români care trăiesc şi lucrează în străinătate. El a mai adăugat că parteneriatele cu universităţile locale sînt o idee foarte bună.

În opinia lui Peter Imre, Corporate Affairs Manager la Phillip Morris România, românii trebuie să fie trataţi la fel ca ceilalţi muncitori europeni. Salariaţii Renault au făcut grevă acum cîteva luni pentru a-şi manifesta nemulţumirea asupra faptului că maşinile produse de ei sînt vîndute la acelaşi preţ în diferite ţări, în timp ce ei sînt plătiţi doar un sfert sau o zecime din ceea ce cîştigă un muncitor francez. "Nu spun că aceşti muncitori ar trebui să cîştige dintr-o dată cît se cîştigă în Franţa, dar ei trebuie să fie trataţi în mod egal", a mai adăugat domnia-sa.


Concluzie: Volumul investiţiilor străine directe în România a crescut, companii importante cum ar fi Ford, Erste, Vodafone, Gaz de France, EON sau ENI investind sume importante. Dar cît de durabilă este creşterea economică a României? Aceasta nu este uşor de prezis, dar un semn că lucrurile sînt pe drumul cel bun este că investitorul cel mai mare în România este Olanda. Cum a subliniat Gilles Merritt, "olandezii nu fac pariuri riscante pe ruleta comerţului mondial".