România privește doar înapoi

Marile dezbateri din România au legătură cu trecutul. Procesele Revoluției și Mineriadei se bucură de interesul țării care privește cu nesaț intrarea la Parchet a conducătorilor României de acum aproape trei decenii. Pentru mulți dintre cei cu vârsta de 30-40 ani, acuzații din aceste procese sunt complet necunoscuți, coborâți dintr-un alt film.

Multe televiziuni întrețin mitul Ceaușescu prin prezentări fie caricaturale, fie manipulatorii, menite să agațe artificial formațiuni politice de trecutul comunist al României. Filonul istoric este bun de scos la lumină doar pentru a striga lozinci cu anatema ,,ciuma roșie”, deși tinerii protestatari par fanatizați ca în vremurile ,,ciumei brune”.

Pe falia dintre trecut și prezent nu se poate construi ceva temeinic. Podurile sunt greu de proiectat și nu au puncte stabile de prindere între cele două epoci. Comunismul a fost integral dezavuat și demolat, iar capitalismul are consistența piftiei. În acest sens, diagnosticul lui Farage, care spune că România nu a încheiat tranziția ieșirii din comunism, nu ar trebui să ne supere, ci să fie un motiv de punere pe gânduri.

Criza din acest început de an arată cât de fragilă este democrația. Rezultatul alegerilor, după un scrutin lipsit de acuzații de fraudă, nu mai este baza sigură pentru a forma Guvernul asupra căruia se dezlănțuie un val demolator. Statul de drept este minat de presiunile asupra judecătorilor de o forță ocultă care face jocurile fără să-și asume răspunderile.

Aflăm după mulți ani că sute de oameni, poate mii, au fost trimiși în pușcării printr-o extensie neconstituțională a aplicării de către magistrați a infracțiunii de abuz în serviciu! Acum, când, în fine, Curtea Constituțională trimite articolul de lege spre litera Constituției, vedem o acțiune de respingere virulentă a soluției instanței care nu poate fi atacată. Mai mult, propaganda sistemului ocult pune în discuție Curtea Constituțională, o odigioaie agitată cu căutiș cerând intervenția CSAT, judecătorii fiind de sorginte... comunistă.

Punct și de la capăt. Îl condamnăm pe Vișinescu, vrem să trimitem toți adversarii în pușcării, chiar și cu legi strâmbe, dar credem că suntem agenții marii schimbări. Chiar și tabloul plăcuțiștilor din Piața Victoriei a fost copiat de la spectacolele omagiale de la stadionul 23 August. Epoca de Aur și-a tocit poleiala, dar epigonii nasc pui vii.