Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unde au dispărut euforia și optimismul care caracterizau România în pragul aderării la Uniunea Europeană în 2007 – punctul culminant al luptei curajoase pentru libertate și înlăturare a communismului? La douăzeci și trei de ani după căderea Cortinei de Fier, România este un stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, dar în care se mai regasesc, încă, urme ale trecutului opresiv.
Romania a înregistrat un progres considerabil în perioada imediată aderării dar entuziasmul privind apartenența la Uniunea Europeană a scăzut dramatic, în ultima vreme, cu aproximativ 10%, în mare parte din cauza declarațiilor părtinitoare și neinspirate, ale unor membri ai Comisiei Europene, pe marginea recentului proces intern de suspendare a președintelui.
Sistemul judiciar românesc continuă să fie vulnerabil. Comisia a publicat în iulie un raport, parte a mecanismului de cooperare și verificare, ce a adus în prim plan o serie de îngrijorări. Este evidentă nevoia de a spori eforturile pentru a pune capăt acestei culturi interne a corupției și favoritismului politic care domină țara ca o tumoră cancerigenă și o împiedică să-și consolideze progresul.
Avem exemplul Greciei, cât se poate de ilustrativ, pentru ceea ce i se întâmplat unui stat membru care a ignorat prea multă vreme corupția și clientelismul politic.
Imaginea externă a României a luat o turnură nedorită, în această vară, când scena politică a devenit un adevărat câmp de luptă între principalele forțe politice. Vehemența și animozitatea au transformat societatea românească și au creat disensiuni incredibile, chiar între prieteni și familii. Acest fapt n-a folosit, în realitate, niciunui partid, cu atât mai puțin Președintelui al cărui rol primordial ar fi trebuit să fie acela de a transmite un mesaj de unitate, de deasupra scenei politice, și nu unul de disoluție, așa cum s-a întâmplat. Iar principalul efect, nedorit, al publicității negative în legatură cu această dispută, s-a materializat printr-o nouă amânare a aderării României la Schengen.
Percepția privind corupția generalizată și incapacitatea administrativă poate crea un efect devastator în ceea ce priveste procesul dificil de păstrare a fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare. În timp ce bugetul Uniunii Europene este sub o presiune uriașă pentru reducerea cheltuielilor, în Romania, rata absorbției fondurilor structurale și de coeziune rămâne sub 10% (în septembrie 2012). În acest context, este nevoie de eforturi concertate din partea autorităților române care să demonstreze că țara dumneavoastră poate să cheltuiască eficient și cât mai curând fondurile UE încă neaccesate, dacă dorește să solicite același nivel de finanțare din partea Uniunii în complicatul proces de negociere a bugetului multianual.
Pentru România este contraproductiv să continue cu argumentele exprimate in ultimele luni. Țara trebuie să se concentreze pe viitor, pe alegerile parlamentare din decembrie. Romanii sunt nerăbdători, acum, să vadă care sunt acei politicieni care le vor apăra interesele și care sunt cei interesați doar de ascensiunea personală. Sunt îndreptățiți să ceară ca doar cei profesioniști să acceadă în funcțiile publice. Mai mult, sistemul și structura unui stat democratic trebuie să ofere separarea puterilor în stat, independența sistemului judiciar și suficiente pârghii pentru a garanta că nu mai există posibilitatea monopolului politic și administrativ la nivel național.
România este un stat important ca întindere în Uniunea Europeană, are resurse considerabile și un potențial economic care nu poate fi ignorat. Calitatea de membru al Uniunii Europene și deschiderea către piața mondială a consumatorilor reprezintă pentru România o șansă enormă. Dar pentru a se putea bucura de toate aceste beneficii, țara dumneavoastră are nevoie de industrie competitivă, o infrastructură solidă și o rețea dezvoltată de comunicații, un sistem educațional de calitate, un mediu politic sănătos, un sistem judiciar stabil și investiții serioase. Sunt provocări importante cărora însăși Uniunea Europeană trebuie să le facă față în această perioadă dificilă, în care se zbate să pună capăt unei crize economice și financiare care pare fără sfârșit și care atârnă ca o piatră de moară în Strategia europeană 2020 privind competitivitatea și creșterea economică. Fiecare stat membru este responsabil de inițierea reformelor care să ofere premise pentru creșterea economică.
Liberalii europeni su susținut și susțin cu tarie Romania în procesul de integrare europeană. Este rândul României să-și păstreze promisiunile și ambițiile cu care a pornit la drum pentru a-și asigura succesul. Iar acest lucru ar trebui să fie prioritatea numărul unu a țării dumneavoastră în lunile care urmează.
