Romanii ravnesc la banii din banci

Un fenomen da dureri de cap Bancii Centrale: supralichiditatea monetara. E clar: sunt prea multi bani in banci. Lei si valuta.

Paradoxal insa, economia ravneste la acesti bani fie pentru afaceri, fie pentru investitii, dar nu ajunge la ei. Totodata, si populatia ravneste la acesti bani "in plus" fara sa-i poata obtine.

Deocamdata, Banca Nationala isi pune in functiune pompele de absorbtie si trage in propriile depozite surplusul de lichiditate. Incarcandu-si cheltuielile si pierzand bani. BNR, care finanteaza razboiul Romaniei cu inflatia, isi provoaca deliberat pierderi - subliniez: pierderi programate - pentru ca surplusul de bani din banci sa nu umfle preturile.

De aici s-a iscat o confruntare de opinii, in balanta fiind economia reala si economia nominala. Normal, s-a conturat o convergenta de puncte de vedere in sprijinul economiei reale. Fiindca numai dezvoltarea acestui tip de economie poate asigura prosperitatea societatii. Prin echilibrarea marilor ei fluxuri: productia si consumul. Teoretic, lucrurile sunt in ordine. Practic insa... niciodata BNR nu ia banii de la gura intreprinderilor. Sau a populatiei. Dimpotriva, in "camarile" de la Banca Nationala e adunat doar surplusul de lichiditate. Banii pe care intreprinderile sau populatia nu pot sa-i atraga. Desi au nevoie de ei, nu-i atrag fie pentru ca n-au bonitati, fie pentru ca li se par inca scumpi.

S-a produs astfel o trecere de la o regula bancara la exceptie. Din motive de forta majora. Pe piata monetara, in toata lumea, o regula de baza este refinantarea de catre banca centrala a bancilor comerciale. La noi insa, acest instrument e folosit doar in situatii exceptionale. BNR nu mai crediteaza in mod obisnuit bancile tocmai fiindca lor le prisosesc banii. Asa ca deschide depozite pentru banii din banci, acei bani in plus pe care economia reala sau consumatorii inca nu-i pot absorbi.

Exceptional - si vremelnic - , Banca Nationala atrage surplusul de lichiditate in depozitele obisnuite sau face emisiuni de certificate de depozit. Totodata, foloseste si mecanismul rezervelor minime obligatorii.

Acest din urma mecanism, al rezervelor minime obligatorii, il folosesc toate tarile. Dar cu deosebire cele cu o inflatie ridicata. Pentru ca limiteaza posibilitatile bancilor comerciale de a multiplica banii inflationisti si de a pune astfel economia in situatii critice. Mai mult, bancile - desi protesteaza ca sunt prea mari cotele - au astfel la dispozitie un stoc-tampon de lichiditate in cazul unor eventuale avalanse de cereri de retragere. Un timp, rezervele minime obligatorii vor constitui inca un important instrument de interventie pe piata monetara. In viitor, in perspectiva dezvoltarii operatiunilor de piata monetara, rezervele minime obligatorii isi vor diminua rolul. Dar cum pana si marile banci centrale, unde aceste rezerve mai au doar un rol simbolic, dispun prin lege de posibilitatea de a folosi in caz de nevoie acest instrument, nici BNR nu va renunta la posibilitatea de a-l utiliza in toata complexitatea lui. Un argument e si acela ca Banca Centrala Europeana are dreptul de a folosi, potrivit statutului sau, toate tipurile de instrumente enuntate, inclusiv rezervele minime obligatorii.

Cand, in Romania, economia si populatia ar reusi sa atraga toti banii din banci, BNR nu va mai fi nevoita sa activeze amintitele instrumente. Economia va incepe sa produca mai mult, iar populatia va consuma mai mult.

Cert este ca, treptat, Consiliul de Administratie al BNR va pune in aplicare masuri prin care, intr-o prima faza, vor fi reduse pana la zero pierderile operationale. Pentru ca, in faza urmatoare, Banca Nationala sa inceapa sa inregistreze profit. Deocamdata se fac analize. Scaderea inflatiei si activarea pompelor din economia reala vor ajuta banca centrala sa treaca din pozitia actuala, de debitor in raporturile cu bancile, intr-o pozitie noua, de creditor.