Ioan Rus și-a dat demisia fiindcă i-a oripilat pe românii care muncesc în străinătate. El a spus că în Occident lucrează trei milioane de oameni din forța activă, vreun milion în construcții, ei câștigă poate 1.500 de euro salariu, și „de banii ăștia, copiii se fac golani acasă și nevasta, curvă”.
Fostul ministru al Transporturilor a fost probabil bine intenționat când a vrut să sugereze că plecarea la muncă în străinătate nu e o soluție pe termen lung. Pentru că familiile se confruntă cu grave probleme educaționale și morale.
Dar în ciuda bunelor intenții, ministrul a uitat să discute taman de responsabilitatea celor care conduc România. Ca să genereze productivitate, o economie are nevoie fie să se restructureze, pentru a adăuga valoare, fie să-și reducă numărul de angajați. Pentru că productivitatea muncii reprezintă raportul dintre valoarea adăugată și numărul de lucrători.
Din păcate însă, guvernele de la noi au evitat cu obstinație reforma structurală și au folosit șomajul ca element de reglaj al produc¬tivității. După care, ca să nu aibă probleme sociale, au băgat gunoiul sub preș cu ajutorul migrației externe.
Sigur că fără tată acasă, sau fără ambii părinți și doar cu bunicii, tinerii ajung să aibă un mare handicap educațional, ce se vede bine la bacalaureat. Dar acesta este doar un efect, cauza, pe care Ioan Rus nu o amintește, și niciun guvern nu și-o asumă, e lipsa reformei structurale.