Duminica, 30 octombrie 2005. Antena 3. Emisiunea Zigzag cu Ion Cristoiu. Sunt in studio, in direct, cu Elena Udrea, recent demisionata de la Cotroceni. Ma zbatusem s-o aduc, socotind ca va face dezvaluiri senzationale, care sa zguduie scena noastra politica. Visul oricarui moderator din lumea asta mica!
Cum e de asteptat, o intreb pe Elena Udrea asupra campaniei de presa ce-a tinut s-o infatiseze drept varf de lance la Cotroceni al unor grupuri de interese. Elena Udrea fusese acuzata in campania de presa printr-un rationament care suna cam asa. Sotul, Dorin Cocos, a facut afaceri pe vremuri cu alti insi. Deci, actualmente, in pozitia pe care o are la Cotroceni, ar putea favoriza interesele celor cu care a fost partener sotul.
Fosta sefa a Cancelariei prezidentiale declara ca, la o adica, si in cazul lui Calin Popescu Tariceanu se poate face acelasi rationament.
Si Calin Popescu Tariceanu a facut afaceri cu Dinu Patriciu. Inseamna asta ca, devenit astazi prim-ministru, protejeaza si promoveaza interesele domnului Dinu Patriciu in Guvern?!
Pozitie perfecta din punct de vedere logic. Din punctul meu de vedere, de jurnalist interesat sa smulg dezvaluiri, e o catastrofa.
Pentru un asemenea rationament nu era nevoie de osteneala de a o aduce pe Elena Udrea in studio. La fel de bine, daca nu chiar mai bine, puteam sa-l aduc in studio pe Aristotel. Parintele logicii clasice ar fi facut un rationament asemanator.
Cu singura observatie ca, mort fiind, convocarea lui Aristotel in direct mi-ar fi adus ceva rating.
Vine vorba de posibilitatea ca Elena Udrea sa fi dat telefoane la Guvern pentru a interveni in favoarea sotului. Interlocutoarea neaga. Convingator, dupa opinia mea. Stiute fiind relatiile dintre cele doua Palate, e greu de crezut ca primul-ministru s-ar fi ostenit sa rezolve solicitarile Elenei Udrea. Nu le-ar rezolva el pe ale lui Traian Basescu, d-apoi pe ale unei simple plimbatoare de hartii la Cotroceni!
Nimic senzational si-n acest caz. Orice politician, cand il iei la intrebari in chestiunea unor posibile telefoane de influentare, neaga categoric.
Simt ca fac o emisiune degeaba.
Elena Udrea nu se opreste aici. Continua. Astfel:
"In schimb, ma intreb ce s-ar intampla daca l-am intreba pe domnul prim-ministru: a sunat la Parchetul General in ziua in care domnul Patriciu urma sa fie arestat preventiv sa influenteze in vreun fel ancheta in favoarea acestuia".
Si face o pauza. Profitand de ea, ma intorc catre camera de luat vederi si, facand-o pe solul opiniei publice, il intreb pe Calin Popescu Tariceanu, retoric, desigur, daca a sunat la Parchetul General.
Vorbesc si-mi spun in gand: Ei si!
Maine, domnul Calin Popescu Tariceanu o sa dezminta. Si nu oricum, ci luand-o pe picior pe Elena Udrea. Si cu asta, basta!
Elena Udrea nu daduse nici o data exacta, nu oferise nici o proba. Se intrebase doar. Pai, de intrebat puteam sa ma intreb si eu. Fara a mai fi nevoie de prezenta Elenei Udrea in studio!
Interlocutoarea spune si alte lucruri pana la sfarsitul emisiunii. Nu mi se par deloc in stare sa provoace fie si o adiere pe scena noastra politica. Realizez ca domnia sa considera intrebarea cu telefonul drept punctul culminant al dezvaluirilor.
Plec incredintat c-a fost o emisiune ratata.
Luni, 31 octombrie, dimineata, Calin Popescu Tariceanu declara ca are lucruri mai importante de facut decat sa comenteze declaratiile Elenei Udrea.
Exact ceea ce presupusesem ca se va intampla.
Numai ca:
1. La putin timp dupa asta, purtatorul de cuvant al Parchetului General iese in public si declara ca premierul a dat telefon;
2. Calin Popescu Tariceanu revine si recunoaste ca a dat telefon;
3. Procurorul general, Ilie Botos, confirma si el discutia;
4. Cotidianul Adevarul publica stirea-bomba ca Parchetul verifica conturile premierului;
5. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, declara ca premierul nu trebuie sa dea telefon la Parchet;
6. Seara, Calin Popescu Tariceanu declara ca stie din surse neoficiale ca i se verifica conturile;
7. Procurorul Ilie Botos declara ca nu i se pare normal sa fie sunat de seful Guvernului;
8. Dan Lupascu anunta o ancheta a CSM pentru a se verifica daca in cazul telefonului respectiv nu s-a incalcat cumva Constitutia.
Vazand succesiunea de evenimente care au urmat emisiunii de duminica seara, ma vad obligat sa-mi reconsider parerea despre intrebarea retorica a Elenei Udrea din emisiunea cu pricina.
28 iunie 1914, ora 10:50. La Sarajevo rasuna doua impuscaturi.
Ei si?, isi vor fi spus cei care le-au auzit.
Fara sa-si dea seama ca era semnalul inceperii unui razboi mondial.
Ei si?, mi-am spus eu, auzind duminica, 30 octombrie seara, intrebarea retorica a Elenei Udrea.