SA NE CUNOASTEM TARA

Animalele noastre imaginare vor avea de lucru din greu in vara asta si mai ales la toamna.

Se stiu relativ putine lucruri despre viperele carpatine. O privire superficiala asupra domeniului ne arata ca sunt doua specii, intre care cea cu corn e mai nervoasa si musca mai cu sete. Vara, aceste animale blande se bronzeaza fara lotiune pe stancarisurile din Muntii Cernei, aruncand cate o privire plictisita statiunii Herculane, care le raspunde cu aceeasi moneda. Fireste, veninul acestui animal e mortal, mai ales atunci cand e administrat fara moderatie, pe burta goala.

Putin mai la nord, bondarul de Apuseni isi duce traiul in fanetele din zona premontana. Apare devreme, in martie, si-i bazaie pe trecatori pana tarziu, in noiembrie. Nu are nevoie de nici un motiv: pur si simplu nu-i poate suferi. O data la un deceniu, roiuri de bondari (20-30 de exemplare, mai mult nu se pot organiza) apar la altitudinile mari si coboara asupra satelor. Fara efect, intrucat nu dispun de nici o parghie legala.

In sfarsit, nu e lipsita de interes aparitia crapului de hidrocentrala, o specie adaptata vietii la adancimi mari in lacurile de acumulare. Se deosebeste de crapul normal prin constiinta apartenentei la un obiectiv industrial de importanta strategica, ca si prin culoarea metalizata. In plus, nu poate fi pescuit. De ce? Uite, d-aia!

Va intrebati poate de ce v-am insirat aici toate aceste exemple de fauna exotica, daca nu cumva chiar imaginara. Ei bine, n-am facut decat sa incerc sa gasesc alte subiecte decat cele care ma intereseaza cu adevarat. Poate n-ati observat, insa e ultima moda in materie de strategie politica: bate saua cu ecou, astfel incat iapa sa nu mai priceapa absolut nimic.

Cum functioneaza? Teoretic, nu foarte complicat. In primul rand, daca ai ajuns cu pantalonii in vine, nu te grabesti sa arati cu degetul in alta parte, sperand sa abati atentia. N-ai sa te alegi decat cu inca o poza in ziar. Liderii prevazatori se bazeaza azi pe o echipa care sa distraga batalionul de cetateni cu teleobiective. Aceasta echipa e cea care creeaza un eveniment concurent si de mai mare spectacol (Nicole Kidman cu pantalonii in vine, de exemplu) si tot ea ii face atenti pe fotoreporteri in direct ia aceea. Tu iti salvezi demnitatea, iar inventatorii de realitate cu inlocuitori, cifra de afaceri. De-aia se numeste campanie de PR.

In practica, lucrurile arata cam asa: sa zicem ca saptamana asta ai probleme in presa cu scumpirile sau cu vanzarea cu cantec a unei fabrici. Dupa moda veche trimiteai un purta tor de cuvant sa explice ca e doar o reasezare si rugai pe vreo doi prieteni din presa sa scrie ca, pana la urma, castravetii s-au ieftinit (aluzia falica ajuta si ea intr-o anumita parte a publicului). Moda noua cere mai multa munca si imaginatie: rogi pe alti doi-trei prieteni sa arunce in public un subiect-bomba. Sa fabrice un haiduc celebru, sa zicem, ori sa-i gaseasca unui mare fotbalist roman semiemigrat o prietena noua. Culmea sofisticarii, atinsa de putini de pe piata, consta in a tine aproape secret un subiect inventat tocmai ca sa distraga atentia. Se stie, jurnalistii sunt mai atrasi de mister decat de lumina in exces a conferintelor de presa. Iar sursele care se lasa greu si par ca ascund cine stie ce blestematie sunt si cele mai dorite si crezute... Ce altceva mai bun cu care sa te lauzi la redactorul-sef?

Dar sa ne intoarcem la animalele noastre imaginare: prevad ca vor avea de lucru din greu in vara asta si mai cu seama spre toamna. Vipera va face cu siguranta mai multe victime decat saracia, iar bondarii, mult mai mult zgomot decat demagogia. Asta in vreme ce crapul de hidrocentrala va ra- mane ca si pana acum tacut, in fata televizorului.