Săptămâna cinică

Jurnaliștii sunt niște cinici. Nu chiar din prima zi! La început, sunt oameni normali. Apoi îi văd pe alții și li se pare că dă bine. Se folosesc de cinism! Câștigă sau suferă de pe urma lui și-l adoptă. Cinismul are o soră: neîncrederea. Devine cea mai bună prietenă! Nu crezi mai nimic și cauți peste tot înțelesuri ascunse. Paranoia bate la ușă și cu greu te abții să nu o iei pe câmpii. Asta-i partea despre care nu afli la școală. Sau daca-ți spune cineva o îmbracă în haine frumoase: verifică din trei surse, documentează-te! Din când în când încerci să te gândești la știri ca la ceva natural, rod al întâmplării nu al conspirației. Credeți-mă, e imposibil! Păi să luăm de exemplu săptămâna trecută. Am avut așa: o nouă cerere de arestare pentru Elena Udrea, un accident teribil determinat și de un abuz de funcție al unui important om politic, o punere sub acuzare așteptată 25 de ani și o fotografie care-l pune pe un consilier prezidențial într-o postură jenantă. Nicio legătură? Hm! Ce vede cinicul? În ziua în care principalul consilier al președintelui e făcut de râs cu o fotografie veche de câteva luni și-n care doarme într-o negociere, procurorii surprind și pun sub acuzare un fost președinte al României, un politist moare ucis de viteză și lucrările publice ale unei mari companii în timp ce făcea loc inutilei coloane oficiale a vicepremierului însărcinat cu securitatea națională dar și controversat și tot mai vizibil om politic, DNA cere arestarea unei foste mari protejate a sistemului iar parlamentarii din toate partidele votează împotrivă în timp ce, aproape neobservat, fostul soț povestește în instanță cum împărțea spăgi de milioane de euro. Se leagă? Știți care e ultima frontieră a cinismului? Să nu crezi nici în judecata ta!