Săptămâna neagră a culturii românești

Refuz să scriu că „ne-au părăsit”, fiindcă, prin tot ceea ce au creat, fiecare în domeniul său, acești devotați exponenți și promotori ai vocației creatoare a acestor meleaguri, ei vor rămâne mereu printre noi! Și minunat ar fi ca ei să rămână contemporani ai generațiilor care ne vor urma. Am scris că aceasta ar fi minunat să se întâmple pentru că, dacă privim mai atent și fără patimă cum stau astăzi lucrurile, la noi și nu numai la noi, constatăm că arta, cultura, valorile spirituale sunt puse într-un con de umbră de un consumerism agresiv și de pseudo-valorile sale. Să nu ne facem iluzii, în fiecare epocă istorică și în fiecare orânduire, a existat o confruntare drastică între valorile temeinice, cu adevărat reprezentative ale literaturii, artei și culturii și ceea ce veleitari și impostori doreau să impună gustului marelui public. Un public, atunci ca și acum, extrem de divers și având foarte diferite nivele de instruire, implicit o scară de valori și de opțiuni pe măsură. Situație care se regăsește și astăzi, la noi, dar numai la noi, dar cu mențiunea expresă că această falie între aceste tot mai  diversele categorii de public este acutizată  de fenomenul tabloidizării, adică de confiscarea și manipularea interesului prin avalanșa de vulgaritate, violență, de subcultură, așa încât sistemul de valori clasice, perene, este marginalizat sub pretextul că „asta cere publicul”. Minciună scornită și repetată din interese strict mercantile, căreia îi dau o  categorică replică datele realității. Care și câte sunt acestea!

Mă refer, de bună seamă, reacția unor largi diversități de public, în funcție de vârstă sau de nivel de instruire, care, comentând pe social-media știrile despre moartea celor cinci personalității ale culturii noastre care s-au stins din viață în această săptămână neagră, au ajuns, inevitabil, la întrebarea: ei au plecat, dar cine la va lua locul? Ceea ce, de fapt, conduce la întrebarea-cheie: cine va prelua ștafeta, cine va continua ceea ce acești patru iluștri oameni de cultură au creat, fiecare, în domeniul său? După care s-ar mai naște și o altă întrebare: cine îi va sprijini pe acești temerari în confruntarea cu non valoarea și cu manipulatorii săi?

 Există, sunt convins, multe variante de răspuns, așa după cum există temeinice motive să credem că, mai presus de orice încercare de a perverti gustul public, poate și trebuie să existe și o fermă ripostă dată ofensivei non valorilor așa-zisei civilizații de consum. Un rol determinant revenind aici presei scrise și audiovizuale, inclusiv mediei alternative, care  poate și trebuie să separe grâul de neghină, valoarea de non valoare. Demers care va da adevărata măsură a respectului nostru, al istoricilor clipei, pentru prețioasa moștenire pe care ne-au lăsat-o Valeriu Râpeanu, Nicolae Dan Fruntelată, Alexandru Lulescu, Valentin Uritescu și Iulia Buciuceanu.