Schimbi emoţia, schimbi destinul

'Cum ne putem schimba destinul', se intreaba Lazarev in cartea 'Primul pas spre viitor – Seria Omul viitorului' (Ed. Stanpress)? Simpla intrebare dezvaluie faptul sa noi avem posibilitatea de a ne schimba destinul. Avem posibilitatea sa ne intoarcem privirea de la sentimentul fatalitatii si al neputintei omenesti, ce poate fi trait in anumite situatii de viata, de tipul bolilor, al pierderilor, al tradarii, al umilintei, al injustitiei sau al fricii de toate acestea.

Ochii care privesc cu speranta ca pot misca un pai si ca miscarea paiului poate schimba structura experientei traite stralucesc cu incredere, si increderea insasi contine sarea si piperul schimbarii destinului. Radacinile schimbarii stau insa in emotie, asa cum spune in mod repetat Lazarev. 'Omul, schimbandu-si emotia, in acelasi timp isi schimba si latura sub­cons­tienta. El isi schimba caracterul, desti­nul si tot fluxul evenimentelor urmatoare. El poate schimba destinul si sanatatea copiilor sai si chiar la rudele indepartate. Deci, un sfant poate sa slaveze mii de insi. Cu o mica (...) conditie; daca ei sunt pregatiti sa-l urmeze. Sa fii pregatit sa mergi dupa un sfant – aceasta inseamna sa fii pregatit sa te autorestrictionezi si sa primesti durere.

Aceasta inseamna sa fii pregatit sa sacrifici si sa ierti, aceasta inseamna promptitudinea de a pune iubirea fata de Creator pe primul loc si sa fii pregatit ca, in numele Lui, sa scrifici periodic fericirea omeneasca. Iubirea nu trebuie sa invinga numai banii, ea trebuie sa invinga si vointa, si conceptele noastre despre dreptate', spune Lazarev.

Asadar, ne putem schimba destinul prin iubire. Iubirea ne schimba emotiile distructive, iar schimbarea acestor emotii reconfigureaza subconstientul, caracterul, sentimentele, comportamentele, atitudinile si felul nostru de a fi. Si acum vine intrebarea: 'Dar cum sa iubesti? Cum sa-l iubesti pe Creator mai mult decat iti iubesti fericirea omeneasca? Cum sa iubesti cand simti ca tocmai iubirea te-a parasit in toiul celor mai critice evenimente de viata, cum sa atingi iubirea cu sufletul tau gol, cum sa treci bariera atat de grea, de inconfortabila a raului, cum sa recreezi emotia pozitiva, adica exact acea structura capabila sa-ti schimbe complet destinul?

Cum ca creezi emotie pozitiva cand pare sa te atace oamenii, sa te tradeze, cand viata pare sa-ti dea atatea povarnisuri si simti ca ai cazut in prapastia interioara a pierzaniei? Cand pari destinat sa te scufunzi si cand intamplarile vietii se vad in ochii tai ca niste instrumente ale raului, puse pe capul tau cu scopul special de a te pune la pamant?

Sa vezi in tot ce ti se intampla in viata vointa divina (logica divina, la care mintea nu are acces), sa accepti ca-n orice situatie se ascunde un dar, ca-n orice durere si-n orice pierdere se aude glasul diafan al iubirii care te cheama catre Dumnezeu; acesta ar fi un pas despre care vorbeste Lazarev. Nu-i aici o ascunsa pro­punere de a de ramane inert si posac in fata destinului, nu-i aici o propunere paranormala, nici una pur religioasa, desi religiile o contin. Este vorba despre o atitudine care ne ajuta sa ne debarasam de balastul neguros si grav al mintii omenesti, al Eului nostru, incapabil sa cunoasca adevarul, si cu atat mai putin drepta­tea. Caci prin pacla de fum si ceata a mintii nu trec sentimentele frumoase.

Din pricina cetii mentale, emotia pozitiva, adica exact starea ce ne poate schimba destinul, ramane ascunsa, ra­mane departe de traire. Raul interior care creeaza rau in vietile noastre cedeaza prin ac­ceptare. Raul se vindeca atunci cand il privim cu ochi de copii. Adevarul este ca nu stim prea multe despre noi insine si chiar stim tot atat de putin cat stiu copiii. Adevarul este ca un lucru functioneaza fantastic intr-o zi, iar in alta... de­vine ineficient. Mintea nu poate ajunge la o con­cluzie absoluta in legatura cu vreun lucru, si tocmai de aceea toate prezumtiile ei trebuie date lui Dumnezeu pentru ca sufletul nostru sa poata straluci, iar iubirea si bucuria de care avem nevoie pentru schimbarea destinului sa se iveasca din noi insine.

Sigur ca avem multe alte posibilitati sa simtim iubirea si prin ea sa ne schimbam destinele; de exemplu, sa dai intotdeauna mai mult decat primesti, sa-i fii de folos altui om in mod neconditionat. Cu alte cuvinte, dand energie, primesti energie. Iar energia inseamna iubire, stare de bine, emotie pozitiva, ceea ce – cum spune Lazarev – nu schimba doar destinele noastre, ci si pe ale copiilor nostri. Astfel, boala poate deveni sanatate, raul poate deveni bine, lipsurile pot deveni abundenta, dar – mai presus de toate – sufletul nostru va recupera starea de iubire.