Scrisoare deschisă

În atenţia domnului ministru al Economiei şi Industriilor. Mă simt dator să vă atrag atenţia asupra unui fapt la prima vedere neînsemnat, dar care, considerat cu toată responsabilitatea ce incumbă funcţiei dumneavoastră, poate avea consecinţe hotărâtoare asupra bunăstării ţării.

O dată cu ieşirea PSD-ului de la guvernare, la Iaşi s-a petrecut o serie de demiteri din posturi şi rosturi administrative, nu numai la rangurile de sus, ci şi la nivelurile de jos, unde, în mod normal, aceste schimbări nu se justifică nici politic, nici economic, în nici un fel. Astfel, de la Biblioteca mare a urbei a fost dat afară din pâine numitul Mihai Eminescu, unul dintre slujbaşii mai degrabă obscuri ai instituţiei, în locul său fiind angajată juna Ipsilanta Apăstrămăriţei, nepoata de văr din partea mătuşii unui activist  al PDL-ului din Dealul Copoului, având doctoratul, licenţa în Filologie şi Bacalaureatul luate tustrele în urmă cu o lună la Academia particulară din Mâneciul din Deal.

Deşi tânăr, cu studii incomplete şi cu un salariu care l-ar descuraja pe oricare om de bună-credinţă, măruntul bibliotecar dă numele celei mai solide industrii naţionale. S-ar putea să nu fiţi informat, atât de consilierii cabinetului, cât şi de analiştii preşedinţiei, dar acest Mihai Eminescu, de profesie poet romantic, cu un venit de 256 de euro lunar asigură de 120 de ani singura producţie românească pe profit şi care a rezistat tuturor crizelor.

Industria Mihai Eminescu, în ciuda faptului că nu apare nicăieri sub acest nume, le-a furnizat obiectul muncii şi a hrănit familiile a milioane de tipografi, librari, editori, redactori, învăţători, profesori de liceu, universitari, cercetători, chioşcari, fabricanţi de hârtie, poştaşi, producători de vederi, timbre şi cărţi poştale, ilustrate, actori, pictori, sculptori, ilustratori, compozitori, solişti, corişti, maşinişti, dar şi biciclişti, alpinişti, securişti, directori, inspectori şi corectori... Practic, nu e profesie în care să nu se fi înregistrat beneficii substanţiale, cu investiţii minime, în majoritatea cazurilor ignorându-se baza, adică versurile modestului bibliotecar cu vederi liberale.

Un studiu de piaţă onest, fără corecţii de ordin politic, v-ar putea dovedi că strădania, atât de colaterală, din punct de vedere partinic, parlamentar şi guvernamental, a contribuabilului cu drept de vot Mihai Eminescu a orientat economia naţională în direcţii şi cu performanţe europene. Din care cauză vă rog, stimate domnule ministru, să-l repuneţi în funcţie pe poet, chiar dacă în aceste vremuri de criză, cum frumos se exprima şi preşedintele nostru, ţara are nevoie de asfaltatori şi de încărcători-descărcători, nu de filozofi şi de bâra, bâra pe hârtie.

Totodată, vă rog să interveniţi pentru a i se mări salariul cu cei 18 lei şi 30 de bani, cuveniţi legal prin ultima majorare a veniturilor la intelectuali, pentru că, indiferent ce v-ar zice colegii săi cu simpatii PRM-iste, PC-iste, UDMR-iste sau regaliste, omul îi merită.