Senin Popescu Tăriceanu

Premierul prevesteşte un viitor luminos, in timp ce analiştii de meserie se agaţă de semnalul de alarmă

Premierul prevesteşte un viitor luminos, in timp ce analiştii de meserie se agaţă de semnalul de alarmă


Netulburat de pieţele internaţionale - unde greu mai pot fi calmate spiritele cu declaraţii populiste ale preşedintelui Bush despre intervenţia statului pentru proprietarii de locuinţe - premierul Tăriceanu işi păstrează nealterat discursul cu o singură idee: "Ne va fi mai bine". El spune că "evoluţia preţurilor pe piaţa imobiliară este o dovadă a interesului pentru piaţa romănească, lucru ce nu poate duce decăt la o creştere economică". Intoarsă pe dos, declaraţia ar suna mai aproape de realitate: lipsa de interes a investitorilor poate determina o evoluţie descrescătoare a preţurilor imobilelor, ceea ce ar face să dispară un puternic element de susţinere pentru creşterea economică.

Aşadar, primul-ministru incearcă o previziune. Dar predicţii se pot face la fel de bine şi in sens invers, pentru că, iată, Standard & Poor’s a avertizat că Letonia, Islanda, Bulgaria, Turcia şi Romănia sunt cele mai vulnerabile ţări din regiune dacă penuria de lichiditate din prezent s-ar extinde sau s-ar intensifica. Deci totul este ca Statele Unite să reducă dobănda directoare, să intre lichiditate in sistem şi vulnerabilitatea să nu se manifeste. Atunci nici interesul investitorilor, nici preţul activelor imobiliare şi nici creşterea economică din Romănia n-ar fi mai afectate.

Totuşi, ar mai fi o precizare de făcut. Pe termen scurt, reducerea dobănzii şi lichiditatea pot conserva preţul activelor in America şi, implicit, amăna intrarea pe o curbă descendentă a preţurilor din Romănia. Pe termen lung insă, calitatea imprumuturilor americane se va strica mai mult, lichiditatea nu va rămăne doar in sfera băncilor şi a creditului ipotecar, ci va ajunge şi pe bursă, unde va produce "bule". Intr-un final, inflaţia şi creditele neperformante vor determina ajustări semnificative.

Ca să fim şi mai expliciţi, economistul-şef al Băncii Mondiale anticipa recent o reducere a creşterii economice la nivel mondial. Deşi nimeni n-o recunoaşte, creşterea economică din ultimul deceniu a fost ingropată in case. Luănd in calcul insistenţa cu care se incearcă să nu se reducă preţul activelor, atunci fie celelalte ramuri ar trebui să ia o pauză de creştere, ca urmare a lichidităţilor lipsă, fie băncile centrale vor suplimenta necesarul de lichiditate. Din păcate insă, ambele variante duc in aceeaşi fundătură. In primul caz, lipsa lichidităţii restrănge activitatea ramurilor producătoare şi afectează creşterea economică. In cel de-al doilea, aprinderea inflaţiei determină corectarea PIB-ului nominal cu o valoare mai mare. Soluţia naturală ar fi micşorarea preţurilor activelor pentru evitarea inflaţiei şi a deprecierii de monedă, ceea ce ar elibera lichiditate către celelalte ramuri ale economiei.

Din fericire pentru noi, romănii, preţurile imobilelor nu sunt atăt de mari ca in Occident. O reducere a preţurilor caselor cu 60% in Statele Unite şi cu 50% in Europa de Vest se va transpune - probabil - intr-un recul de 30% in Romănia. Dar oricum ar fi, o astfel de evoluţie nu inseamnă o majorare a preţurilor imobilelor, care să reprezinte dovada interesului investitorilor, "lucru ce nu poate duce decăt la o creştere economică" - cum s-a exprimat premierul Tăriceanu. Mai degrabă e cum a spus Standard & Poor’s: dac-o să fie mai rău, in Romănia o să fie cel mai rău.