x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale SIE şi BNR apără leul de economia de piaţă

SIE şi BNR apără leul de economia de piaţă

de Ionuț Bălan    |    04 Mai 2011   •   19:04

"Suntem foarte buni la spionat", a de­clarat la emisiunea "După 20 de ani" directorul Serviciului de Infor­ma­ţii Externe (SIE), Mihai-Răzvan Ungureanu. Activitate care i-a permis SIE să constate că "au existat ata­curi serioase asupra monedei na­ţio­nale". Atacuri comise de "speculato­rii care au atacat şi alte monede na­ţio­nale". Şi "a apăra moneda na­ţio­na­lă nu este o chestiune de mândrie, este o chestiune vitală pentru soarta unui întreg sistem bancar şi pentru soarta unei ţări", subliniază guverna­torul Băncii Naţionale, Mugur Isă­rescu.

Să reluăm. SIE, o organizaţie foar­te bună la spionat, a descoperit că leul este atacat. Cum şi-a dat seama? Un­­gureanu nu spune, însă ştim că ime­­diat după atac trezorerierii unor bănci au fost căutaţi în mail-uri de Consiliul Concurenţei după cuvinte-cheie. Probabil aşa a procedat şi SIE. Când a văzut termeni "duşmănoşi" precum swap, leverage, option, forward, vanilla, serviciul secret a con­tac­tat banca centrală cu care şeful SIE spune că se află într-o relaţie de co­laborare şi după sintetizarea da­te­lor a rezultat că e vorba de un atac asupra monedei naţionale. Deci nu un atac asupra monedei europene, pen­tru că atunci ar fi fost suspectată BNR că speculează.

Bine totuşi că Ungureanu re­cu­noaşte că speculatorii fac operaţiuni li­cite. Adică spre deosebire de cei pe care-i căra Gheorghe Gheorghiu-Dej prin pieţele publice cu pancarta "Spe­cu­lant!" prinsă de piept, după care-i bă­ga la zdup, "bişniţarii" din perioada post-comunistă rămân în libertate şi sunt doar dojeniţi de guvernatorul Băncii Naţionale.
Întrebarea este însă dacă speculatorii nu comit nici o ilegalitate, iar Ro­mânia a optat pentru un leu convertibil, de ce se creează impresia că ar face ceva greşit?! Din asta rezultă că, de fapt, SIE şi BNR apără moneda naţională împotriva economiei de piaţă, ceea ce este, după cum se exprima guvernatorul Isărescu "o ches­tiu­ne vitală" pentru soarta ţării. Iar mai departe în loc să se impună prin­ci­piul că existenţa a cât mai multor ins­trumente fereşte piaţa de şocuri, are câştig de cauză rânduiala de ţăran voi­nic: "N-avem produse, n-avem pro­bleme".

În fine, problema cea mai importantă este că Standard & Poor's atri­buie României un rating plasat sub cel investiţional: BB+. Ce fel de capi­ta­luri să vină la noi? Pe termen lung?! Şi atunci când guvernatorul spune că aprecierea leului este greu de contracarat de către Banca Naţională, în condiţiile în care dobânzile sunt di­fi­cil de redus, iar la nivel mondial exis­tă un exces de lichiditate, el în­cear­că să ne abată atenţia de la di­recţie firească. La fel şi consilierul său, Adrian Vasilescu, care discută de dilema lui Tosovski potrivit căreia dacă dobânzile nu sunt relativ scă­zute, intrările excesive de capital străin ameninţă piaţa internă, iar da­că nu sunt relativ ridicate, inflaţia îşi arată colţii. Adevărul la care nu do­reş­te să ajungem banca centrală este că, "profitând" de libera convertibili­t­a­te a leului, "speculatorii” cumpără ti­tluri de stat româneşti. E ame­nin­ţător să-ţi finanţeze cineva un deficit bu­getar care se situează peste limita de "alarmă" de 3% din PIB  prevăzută în Tratatul de la Maastricht şi să nu te lase să intri în incapacitate de pla­tă? Şi la ce mediu de business avem, evaluat cu rating "junk", la ce preţ să intre banii?!

Ca să rezum, utilizarea termenului de speculator induce o nuanţă de discriminare în comparaţie cu alte capitaluri. E aceeaşi situaţie în care afro-americanii sunt numiţi negri, iar persoanele cu dizabilităţi, handicapaţi. "Speculatorii" sunt deţinători de capitaluri pe termen scurt, care exact ca pe timpul lui Dej, sesizează de­­ficienţe în funcţionarea pieţelor şi încearcă să le tranforme în oportunităţi. Cine e de vină că am deschis con­tul de capital fără să fim pre­gă­tiţi?! Că economia de piaţă funcţională a fost o etichetă pusă formal pentru a fi integraţi politic în UE?! Şi mai ales cine e de vină că de­cidenţii politici au preferat înţelegeri bilaterale, privatizări cu investitori strategici şi clauze secrete în locul unor oferte publice lansate pe piaţă?! 

În loc să recunoască toate aceste disfuncţionalităţi şi să oprească politicul să mai dicteze economicului, serviciile secrete şi banca centrală încearcă, ca pe vremea în care oamenii erau mânaţi de la spate de Miliţie cu pancarta "Speculant!" agăţată de gât, să decredibilizeze ca­pitalurile care nu intră în România prin înţelegeri pe sub masă.

×