Sipetele cu „tali-bani”

Talibanii au pus mâna pe putere, dar și pe cârma uneia dintre cele mai zdruncinate economii ale lumii. Iar propria bogăție a liderilor talibani nu va fi deloc de ajuns pentru a hrăni 40 de milioane de guri și pentru a le asigura afganilor serviciile de sănătate, învățământ și infrastructură pretinse de funcționarea unui stat normal. Dar Afganistan este de multă vreme un stat eșuat, chiar și în pofida injecției a miliarde de dolari americani, sifonate de altfel de sistemul corupt, pretins pro-democratic și servil față de armata americană. În 2020, economia afgană valora încă doar 19,8 miliarde de dolari, lovită de recesiunea provocată de COVID-19 și de intensificarea tulburărilor care au perturbat exporturile.

Afganistan este printre cele mai sărace țări din lume, doar șase alte state - printre care Burundi, Somalia și Sierra Leone - având un PIB per capita mai mic. Agricultura reprezintă aproximativ jumătate din activitatea economică și cel puțin jumătate din totalul locurilor de muncă într-o țară în care două din cinci persoane sunt fără locuri de muncă. Grâul este principalul export agricol, deși în ultimii ani au apărut și exporturi mai valoroase: nucile, migdalele, fisticul, șofranul, rodia și stafidele. După agricultură, sursa-cheie de venit pentru Afganistan este ajutorul internațional, care a acoperit în mod tradițional aproximativ trei sferturi din cheltuielile guvernului afgan. Potrivit televiziunii Al-Jazeera, economia din Afganistan duce de multă vreme o „luptă chinuitoare” pentru supraviețuire, fiind „modelată de fragilitate și dependență de ajutor”, potrivit Băncii Mondiale, cu 75% din cheltuielile publice finanțate prin subvenții. Dar acest izvor financiar este pe cale să sece, după ce talibanii au preluat controlul.

Da Afghanistan Bank (DAB) - banca centrală a țării - raporta la primul semestru active de 10 miliarde de dolari. La fel ca multe țări în curs de dezvoltare, și Afganistan deține o parte din activele sale peste mări, acolo unde talibanii fac obiectul sancțiunilor economice. De exemplu, SUA au confirmat că au înghețat active de 9,5 miliarde de dolari pe care DAB le are în conturi la Rezerva Federală și la alte instituții financiare americane.

Odată cu capitala țării, talibanilor le-a căzut în mâini valută în valoare de circa 362 milioane de dolari, dar ei au banii lor dinainte de a pune mâna pe banii poporului afgan. Un raport al Consiliului de Securitate al ONU estimează că grupul care a pus mâna pe Kabul și pe întreaga țară are un venit anual de până la 1,6 miliarde de dolari. Potrivit ONU, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a se finanța, „incluzând traficul de droguri și producția de opiu, extorcare, răpire pentru răscumpărare”. Totodată, talibanii au căutat să exploateze bogăția minerală a Afganistanului, iar ONU raportează că, doar în 2020, talibanii au câștigat 464 de milioane de dolari din extracția ilegală de minereuri și pământuri rare.

Afganistanul este bogat în resurse minerale - a căror valoare a fost evaluată în 2010 la un trilion (o mie de miliarde) de dolari - inclusiv depozite de litiu și cobalt, ambele componente-cheie în bateriile vehiculelor electrice, aur, cupru și minereu de fier. Noua bogăție minerală se poate ridica până la 3 trilioane de dolari. Litiul, care este utilizat în baterii pentru mașini electrice, smartphone-uri și laptopuri, se confruntă cu o cerere fără precedent, cu o creștere anuală de 20% față de doar 5-6% în urmă cu câțiva ani, iar Pentagonul a numit chiar Afganistanul drept „Arabia Saudită a litiului”. De asemenea, cuprul beneficiază de redresarea economică globală post-COVID - în creștere cu 43% în ultimul an. Mai mult de un sfert din bogăția minerală viitoare a Afganistanului ar putea fi realizată prin extinderea activităților de extracție a cuprului.

Dar „aurul” Afganistanului rămâne opiumul. Potrivit lui Gabrielle Debinski de la GZero Media, traficul de droguri rămâne cea mai profitabilă sursă de finanțare pentru talibani, alături de alte activități ilicite precum extorcarea și mineritul ilegal. Potrivit ONU, Afganistanul este responsabil pentru 85% din aprovizionarea globală cu opiu, iar cea mai mare parte a profiturilor intră direct în sipetele talibanilor, ai căror conducători controlează majoritatea câmpurilor de mac din țară.

Acum, talibanii trebuie să găsească fonduri pentru a plăti funcționarii publici, precum și pentru a menține securitatea și pentru a oferi servicii publice de bază. Securitatea nu se va îmbunătăți peste noapte, iar corupția va continua să împiedice investițiile străine. Infrastructura și sistemul juridic al Afganistanului rămân, de asemenea, lamentabile. Apoi, noii conducători talibani de la Kabul vor avea de dus o bătălie în extragerea bogăției minerale a țării, iar crearea unui minerit eficient într-unul dintre statele eșuate ale lumii ar putea dura ani de zile. 

Aceasta înseamnă că economia afgană ar putea rămâne puternic dependentă de ajutorul extern și în viitorul previzibil, în ciuda faptului că guvernele occidentale taie finanțările pentru dezvoltare, în încercarea de a restrânge puterea talibanilor. Dar marile puteri au mari interese și se vor regrupa în jurul bogăției afganilor, fie ea și controlată de talibani. Politica se joacă tot timpul în jurul banilor. Vom vedea cum se va juca și în jurul „tali-banilor”.