Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intreprinderile mici si mijlocii ar trebui sa fie motorul economiei, dar cu toate ca din punct de vedere al ocuparii fortei de munca IMM sunt in linie cu ponderea medie europeana de doua treimi din total, totusi exista o problema in ceea ce priveste contributia IMM la valoarea adaugata bruta, care in Romania este de 54%, in timp ce la nivel UE-27 e mai aproape de 60%. E clar ce se intampla. Economia romaneasca e dominata de principiul Big is beautiful, adica de marii clienti politici sau cum a zis Iliescu de capitalismul de cumetrie.
Asta nu-l opreste insa pe Leszek Balcerowicz, artizanul reformelor din Polonia, sa enumereze in cartea sa "Libertate si dezvoltare" atuurile intreprinderilor mici. Acestea sunt cel mai adesea firme capitaliste de tip clasic, unde proprietarul este totodata si managerul firmei. Asta face sa nu se manifeste nici fractura dintre proprietari si conducerea intreprinderii, nici probleme generate de un eventual conflict de interese sau necesitatea ca proprietarii sa supravegheze activitatea managerilor. Acestea sunt – potrivit lui Balcerowicz – complicatii specifice marilor intreprinderi.
Intreprinderile mici sunt importante si pentru ca dimensiunile le permit o luare rapida a deciziilor. In marile corporatii, aparatul administrativ dispune de o serie de drepturi ce decurg tocmai din dimensiunea societatilor, ceea ce face ca ele sa functioneze greoi. Prin urmare, o economie in care firmele mici au o pondere mare poate sa reactioneze mai repede si mai flexibil la socurile exterioare.
Structura oricarei intreprinderi este mai mult sau mai putin ierarhica, in ea existand superiori si subalterni. In economia de piata, relatiile dintre intreprinderi se supun principiului furnizor-client, adica principiului pietei. Daca avem doua economii de dimensiuni egale, cea in care avem mai multe intreprinderi mici este, proportional, reglata in mai mare masura de piata si contracte, si dirijata in mai mica masura prin intermediul directivelor ierarhice. Daca intr-o economie exista multe firme mici, numarul intreprinzatorilor este mare, iar cel al functionarilor – mic.
Balcerowicz subliniaza ca intreprinderile mici, daca au dificultati financiare, nu pot obtine finantari suplimentare de la buget, pentru ca nu pot exercita presiuni politice, asa cum fac firmele mari. Intr-o economie in care exista un numar mare de intreprinderi mici sunt conditii favorabile pentru aparitia unei concurente puternice, deoarece clientii pot sa se orienteze spre un furnizor sau altul. In tarile capitaliste, cele mai multe inovatii radicale sunt realizate de firmele noi, care de regula au dimensiuni mici atunci cand se lanseaza. Spre deosebire, in socialism, care nu permitea activitatea economica pe socoteala si risc propriu, sistemul de cointeresare defectuos facea ca potentialul inovativ sa fie irosit, cu toate ca se punea mare accent pe invatamant, in special cel tehnic.
Si, nu in ultimul rand, in comparatie cu corporatiile mari, indeosebi cele industriale, intreprinderile mici sunt mult mai putin expuse presiunilor sindicale....
In fine, beneficiile de grup, platite prin inflatie si deficite, in general, prin politizarea excesiva a fiscalitatii, pot fi substituite prin dinamismul micilor afaceristi, fiindca piata si numai piata reuseste cel mai bine sa repartizeze resursele si sa puna oamenii la treaba. Concluzia a tras-o deja Balcerowicz: "Trebuie renuntat la mitul marilor companii, asa-numitii campioni nationali, care au atat de mult succes, incat trebuie subventionati pentru a rezista".
Citește pe Antena3.ro
