„Ecuația Cotroceni 2024” se simplifică prin independentul Geoană

Comentariile au fost aprinse și ele continuă să analizeze cifrele prezentate de INSCOP, unele întrebări din această dezbatere ridicând problema SCOP-ului acestui sondaj. Nu vreau să intru în jocul tentant de supoziții conspiraționiste, ci încerc să extrag partea de proiecție utilă prezentată de echipa de sondaje a lui Ștefureac, la comanda news.ro, agenție care pornea acum câțiva ani ca așchie sărită din trunchiul scorburos al afacerilor lui Adrian Sârbu.

Să reținem că Geoană ar câștiga alegerile prezidențiale ca independent, plecând din start în turul 2 cu avantaj față de candidații de „partid”. Dacă așa ar sta lucrurile și peste un an, prezidențialele sunt simplificate doar la o cursă pentru locul secund, care să desemneze „victima sigură” pentru  oficialul român cu cea mai largă suprafață la nivel internațional. De pe soclul funcției de secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană poate aspira cu optimism spre cea mai înaltă demnitate din statul român, neexistând dubii privind capacitatea lui de a da sens instituției prezidențiale după mandatele eșuate cu repetiție ale seriei Băsescu-Iohannis. Perioada în care el funcționează la NATO este cea mai complicată din istoria Alianței, în care organizația politico-militară s-a aflat sub presiunea unor examene fără precedent, de la retragerea intempestivă din Afganistan, pandemia Covid 19 și provocările degajate de conflictul militar din Ucraina. Astfel, Geoană s-a „calificat la locul de muncă” în miezul acestor probleme, la cel mai înalt nivel din NATO. Cu România la 300 de metri de atacurile cu drone și rachete ale Rusiei, ce comandant suprem ai vrea să ai mai potrivit, când e Geoană disponibil?

Dar, mereu există la noi un dar...

Prima întrebare ar fi dacă Mircea Geoană vrea să candideze. După cum a spus-o, destul de nuanțat, nici nu a respins, nici nu a avansat ideea, dar sondajul INSCOP poate fi un argument pentru a-l hotărî să se declare prezidențiabil. Poate face parte din strategia aleasă de a nu se anunța candidat, dar din multe acțiuni, declarații, să se comporte ca un prezidențiabil. De altfel, până acum există doar doi candidați marginali care și-au anunțat dorința de a fi președinți ai României: agitata Șoșoacă și Silviu Zetea, maramureșeanul care își sporește imaginea cu o licoare mărgelată de mare calitate. „Greii” din politică nu sunt dispuși momentan să-și devoaleze clar intențiile pentru prezidențiale, fără să aibă siguranța unor scoruri care să nu devină bumerang în partid pentru a fi schimbați din funcție. De aceea sondajul citat ia în calcul numele de posibili candidați și are rolul de a încălzi atmosfera. Nici premierul Ciolacu, nici șeful liberal Ciucă nu se hazardează să se anunțe ca prezidențiabili. Președintele PSD are „povara” guvernării într-un moment economic complicat, cu deficitul care cocoșează economia și care blochează lansarea unor promisiuni electorale care să aducă voturi. Liberalii sunt cu multe vânătăi produse de liderii-catastrofă Orban și Cîțu, pe care i-au avut la conducere, unii din PNL - cum sunt volatilul Sighiartău și abțibildul Rareș Bogdan - încercând acum să-l facă pe Ciucă responsabil de erorile partidului manageriat, de fapt, de Iohannis prin interpuși. Alianța PSD-PNL care se profilează ar putea emana un prezidențiabil dintre cei doi lideri actuali, dar este neclar cum se va estompa concurența interpartinică. O soluție viabilă, ca o noutate, și care ar conduce la continuarea guvernării în formula actuală ar fi un independent, sprijinit de cele două mari partide, care ar închide astfel jocul pentru prezidențiale. În acest fel, spaima de accederea la Cotroceni a lui Simion are cel mai simplu remediu. Sondajul INSCOP deschide calea unei asemenea idei - Geoană, candidat independent, sprijinit de cele două partide aflate acum la guvernare. Scenariul apocaliptic cu Simion președinte, filmându-i cu telefonul pe ceilalți lideri la Consiliul European, ar fi sfârșitul UE, cap de drum pe care de altfel și-l propun suveraniștii cu cap compas spre Moscova.

 Este evident că Geoană-președinte nu va avea etape de adaptare la funcție. El se comportă în multe situații ca un prezidențiabil și o face fără ostentație, natural. Dacă disecăm discursul lui la deschiderea anului universitar la Ploiești vedem câteva idei politice de forță, care merg spre creionarea unui proiect consistent de țară, mult mai practic și mai aplicat față de formele fără fond ale „României educate”. În fața studenților de la universitatea-unicat în regiune care pregătește ingineri în domeniul petrolului și al gazelor, el a evidențiat traseul tranziției spre energia curată, nu ca o perioadă care condamnă automat la șomaj prin renunțarea la combustibilii fosili. Geoană reclamă „absența unei dezbateri serioase în România” pe tema echilibrului între resursele economice și agricole și tranziția ecologică, arătând că acest lucru este „o eroare politică și strategică majoră”. El a avansat ideea ca România să fie prima țară care să se alăture Franței și Marii Britanii într-o Antantă Cordială pentru protecția mediului și a biodiversității. „Un asemenea șantier transformațional și cu riscuri electorale și politice riscă să fie din nou amânat pentru următorul ciclu politic”, spune el, ca o luare de distanță față de lipsa de viziune a actualilor lideri interni, dar propunând o contribuție românească la circuitul european.

Desigur că nu putem aștepta încă un an pentru a vedea un președinte angajat la treabă. Problemele presante ale viitorului imediat obligă guvernul lui Ciolacu la pregătirea în viteză a anotimpului rece pe care meteorologii îl anunță mai rapid și mai aspru. Ministerul Energiei intră din nou sub presiunea timpului și are în sarcină realizarea programului de iarnă. Angajamentele de susținere a Republicii Moldova și a Ucrainei în asigurarea cu energie electrică și gaze, odată cu echilibrarea balanței interne  de consum, fac din acest minister o componentă-cheie a securității, dar ministrul este tot în afara Consiliului Suprem de Apărare a Țării. O adaptare rapidă a legislației care reglementează organizarea CSAT devine imperios necesară. Vom aborda distinct acest subiect într-o ediție viitoare a ziarului.