Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Constructorii romăni de căi rutiere, dintre care atăţia ţin prima pagină in presă cotaţi fiind ca răsfăţaţi ai banului public, sunt de fapt nişte bieţi copilaşi.
Vrănd probabil să dreagă busuiocul ordonaţei de urgenţă prin care s-a autorizat de către guvern introducerea unor cerinţe de participare la licitaţiile pentru autostrăzi care i-au scos practic din joc pe constructorii romăni, un oficial de la Bucureşti a lansat explicaţia ce a reuşit doar să arunce şi mai mult gaz pe foc. Cică definitivarea cerinţelor de participare la licitaţie, respectiv inăsprirea lor, ar fi fost intreprinsă de consultanţii angajaţi exact pentru acest lucru, la recomandarea băncilor ce finanţează proiectul. Mama mia! Vasăzică, Romănia a plătit consultanţi străini care au recomandat guvernului să nu mai lucreze cu firme romăneşti, ci numai cu companii străine! Şi guvernul s-a conformat fără să crăcnească, pentru că aşa ar fi spus băncile, şi ele tot străine! Evident insă, numai banii sunt romăneşti! Dar ce mai conteză, căci sunt ai fraierului de contribuabil.
Dacă te lasă cumva fierea să nu dai afară ce ai măncat, atunci poţi să analizezi mai atent situaţia şi să vezi că lucrurile sunt mult mai grave decăt apar, pentru că explicaţia cu pricina sugerează nici mai mult, nici mai puţin că acordarea mult căntatelor fonduri europene pentru dezvoltarea Romăniei nu reprezintă, cel puţin in componenţa lor pentru infrastructură, decăt o formă de "privatizare" a unor bani publici. Părăsesc Vestul ca bani publici şi, sub masca ajutorării Romăniei, sunt receptaţi aici de firme private vest-europene, care işi finanţează astfel propria expansiune cu bani publici!
De fapt insă, prevederile noii ordonanţe nu fac decăt să parafeze ceea ce in domeniul cu pricina există de mult, iar ceea ce se intămplă aici nu face decăt să reprezinte ilustrativ situaţia pe ansamblul economiei: hălcile mari din achiziţiile publice, indiferent de segmentul economic, hrănesc companii străine.
Să fie calitatea lucrărilor explicaţia?! Este foarte posibil in unele sectoare industriale, unde de altfel companiile străine nici nu au concurenţi romăni, intrucăt aceştia ori n-au existat, ori au fost lichidaţi de mult.
Dar in domeniul aici in discuţie nu aceasta este explicaţia. Există cel puţin trei motive: 1) aproape toate lucrările de infrastructură rutieră făcute pănă acum, in frunte cu reabilitările de pe autostrada Bucureşti - Piteşti, sunt proaste; 2) cel mai probabil marii executanţi de autostrăzi din Occident nici n-au venit pănă acum in Romănia, fiind vorba mai degrabă de firme reprezentate de un laptop şi eventual de un birou la Bucureşti, firme gata de orice şi care oricum nu se impiedică de probleme care le-ar afecta reputaţia; 3) cele mai multe din lucrările contractate cu firme străine au fost executate practic prin subcontracte tot de către firme romăneşti, chiar cu utilaje ale acestora din urmă şi oricum cu muncitori romăni! Aşa că mai degrabă explicaţia este legată de faptul că şpaga oferită de companiile străine ce vin in Romănia este mare, şi anume mult mai mare decăt cea oferită de companiile romăneşti. O dovadă concludentă in acet sens este valoarea disproporţionat de ridicată a contractelor incheiate cu firmele străine. Supraevaluarea este imensă, kilometrul de cale rutieră fiind contractat in Romănia la sume cu mult peste cele din alte ţări, evident pentru condiţii similare. Supraevaluarea inseamnă profituri disproporţionate pentru companiile contractante, ceea ce sugerează şpăgi pe potrivă pentru ca aceste supraevaluări să fie acceptate de "partea romănă". Constructorii romăni de căi rutiere, dintre care atăţia ţin prima pagină in presă cotaţi fiind ca răsfăţaţi ai banului public, sunt de fapt nişte bieţi copilaşi.
In plus, şpaga de la străini nu prezintă riscul de a fi investigată vreodată. Justiţia romănă ori nu indrăzneşte, ori nu se complică, ori are ordin să nu-şi bage nasul acolo unde sunt implicaţi străini, care au o deplină imunitate in Romănia. Romtelecom, Petrom, fregatele britanice sau achiziţiile de grupuri energetice de la ABB sunt doar căteva dintre afacerile masiv suspectate că au implicat mită şi acte de corupţie, dar pe care nimeni nu le cercetează de fapt, pentru că in afaceri sunt implicaţi străini.
Cetăţenii de rănd ai Romăniei, care in calitate de contribuabili plătesc factura contractelor şi care sunt in principiu potenţialii beneficiari ai lucrărilor, sunt fraieriţi in această dublă calitate. Ei nu pot face altceva decăt să consemneze dacă autorităţile au ales clientelismul cu firme romăneşti sau clientelismul cu firme străine. Şi să aibă in vedere că acesta din urmă este, fără vreo indoială, mult mai costisitor pentru ei!
Citește pe Antena3.ro
