x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Statul-puternic la reglementări, slab la eliminarea dezordinii

0
Autor: Dan Constantin 17 Iun 2020 - 07:58
Statul-puternic la reglementări, slab la eliminarea dezordinii


Succesiunea de ordonanțe, ordine, norme emise în ultimele trei luni arată capacitatea guvernului și a legislativului de stabili în amănunt organizarea vieții cetățenilor și a instituțiilor. Efortul administrației a fost concentrat cu prioritate pe gestiunea crizei COVID-19, pandemia afectând nu doar sănătatea, ci și economia.

Dacă alăturăm statistica pierderilor vedem că România a înregistrat până acum 74 decese la un milion de locuitori și un regres al producției industriale de 12 procente în luna martie față de februarie, căderea continuând cu 28 procente în mai față de luna precedentă. Producția industrială în mai 2020 a fost mai mică față de mai 2019, cu 38,8 la sută. România, Ungaria și Slovacia, cu aceleași niveluri de contracție, au suferit cel mai mult din cauza opririi producției în industria auto, dar au cifre mult diferite la decesele pe milionul de locuitori.

Când au văzut greșit că dracul COVID nu este chiar așa de negru, tot mai mulți dintre cei nevătămați trec în tabăra negaționiștilor; ieșind treptat de sub spaimă nu mai respectă nici minimele reguli de protecție.

Presiunea ”liberării”, cu impact mediatic puternic, îi sperie pe decidenții politici care vor să impună o relaxare mai extinsă decât recomandă medicii infecționiști. Guvernul, de la un exces de reglementări, trece în cealaltă extremă, lăsă un vid de restricții, iar ” fereastra” este exploatată de adepții anarhiei. Problema statului, puternic în reglementări, este că nu are mijloace să pună în aplicare măsurile de protecție edictate împreună cu un pachet de sancțiuni severe. Seriozitatea guvernului este pusă la îndoială după ce chiar premierul și câțiva miniștri nu respectă măsurile impuse populației. O strângere a șurubului cu poliția a fost minată de pericolul importării ”fenomenului George Floyd”, dar ”blîndețea” devenită slăbiciune este exploatată rapid de clanurile interlope revenite acasă, alungate de COVID-19 din locurile de operare din Vest.

Cu sectorul HORECA înghețat sunt paralizate și instituțiile de control care se afirmau prin restaurante și prin piețe. Inspecția Muncii a dispărut după blatul cu traficanțiii de sezonieri, ANAF nu are obraz să intre peste firmele care au lacăt pe ușă, vameșii au fost făcuți ciur după scandalul cu diasporenii. Atunci cine să mai pună în supraveghere tomul de acte care reglementează ritmul de respirație, numărul de oameni triști de la parastase, lingurița de împărtășanie?

Planul de ieșire din pandemie a devenit o problemă individuală, statul renunțând la ambiția de a controla mișcările browniene ale populației. După prima luptă pierdută cu termometrele de la supermarket statul s-a retras din peisaj, debordând de fermitate în locurile unde îl ține cureaua: creșe, grădinițe, teatre, filarmonici. În curând va lăsa libere și lăcașurile de cultură, pentru că intelectualii se simt discriminați față de nudiștii de la mare.Vom vedea repede care sunt curbele de îmbolnăviri pe care Iohannis le plasează ca o graniță între cetele de prekauți și proști.

Despre deșteptăciune în economie nu mai este loc după ce ne-am obosit mintea în războiul teraselor și al escaladelor pe munte. Așteptăm summitul Consiliului European care să aprobe bugetul UE ca pe minunea de la Maglavit. Uităm că banii de la Bruxelles sunt doar o mică parte a finanțării pe care trebuie să o asigurăm cu pondere din resurse interne.

Adică revenirea pulsului în economie se va face pe banii ce urmează să fie adunați de fiscul condus de Cîțu, omul care se judecă din poziția de ministru cu el însuși, ca proprietar de pădure. Acum înțelegem de ce penuria de măști va fi de durată: sunt alocate prioritar demnitarilor care se deghizează de la oră la oră, după poziția pe care o ocupă față de interesul personal.
 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de