Mai lipsea doar un zvâcnet, dar s-a dovedit că era necesară şi rostogolirea unor zaruri norocoase şi naţionala ajungea în semifinala Campionatului Mondial din America 1994, unde s-ar fi făcut “skanderbeg” cu celebra Brazilie. Dar zarurile date de tricolori, din păcate, au fost 2-1 şi nu 6-6, a apărut un vlăjgan de suedez cât stâlpul de electricitate şi a lovit mingea spre plasă; culmea, Prunea nu l-a zărit pe găligan. La ruleta penalty-urilor, iarăşi suedezii au bubuit balonul mai bine cu un gol în plus şi naţionala noastră a pierdut o şansă teribilă, oricum atingând cea mai frumoasă performanţă a fotbalului românesc. E drept, se aflau mulţi armăsari pursânge în echipa noastră, dar se şi închegase o splendidă relaţie de suflet între tricolori. Se încurajau, se ajutau unii pe alţii, nu se încrunta niciunul. Chiar atunci când Ilie Dumitrescu a jucat în trei meciuri din grupe ca un anemic, nimeni nu i-a reproşat lipsa de formă, Iordănescu l-a menţinut titular, şi tocmai în partida cu campioana mondială, Argentina, Ilie a strălucit, a marcat două goluri şi a teleghidat pasa de gol pentru realizarea lui Hagi. Coechipierii i-au acceptat lui Ilie justificările şubrede, că nu s-a acomodat cu fusul orar şi are insomnii, ba i-au înlesnit şi hachiţele. Ilie e superstiţios. Cineva i-a zis să schimbe maseurul, că-i poartă ghinion, şi altcineva a frământat muşchii lui Dumitrescu. Fiindcă evoluţia rămânea bleagă, a înlocuit şi bucătarul, pasămite şi ăsta îi gătea paste cu nenoroc. Alt sfătuitor i-a sugerat să schimbe locul cu Dan Petrescu în alinierea de la intonarea imnului, Bursucul l-a lăsat şi Ilie a excelat în faţa argentinienilor. Deşi nu e superstiţios, Dan Petrescu a urmat şi el sfatul unei rude şi superstiţia a dat roade. Fotbaliştii erau închişi în hotelul-cantonament din Los Angeles şi nimeni nu avea voie să-i perturbe cu vreo vizită. Înainte de derby-ul cu echipa SUA, o rudă i-a lăsat lui Dan la recepţie un pachet cu nişte pantaloni scurţi, având în buzunar un bilet, “Dormi cu bermudele astea şi vei marca un gol mâine”! De voie, de nevoie, Petrescu, fundaşul dreapta, s-a executat, dormind cu pantalonii scurţi şi, în meci, şutul lui înşelător a scuturat plasa americanilor, singurul gol care ne-a propulsat mai sus de faza grupelor. Elegantul stoper Belodedici a fost de netrecut, nevasta lui din acea vreme susţinea că partidele de vis făcute de Belo s-au bazat pe cuminţenia cu care el a urmat ordinele nevestei superstiţioase de a aranja invers furculiţa şi lingura la masă.