x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Ţară greşită

Ţară greşită

de Marian Nazat    |    23 Ian 2013   •   16:11

Greşită rău Românica asta a noastră.... Şi nu din vina ei, ci a găştilor politice care o devalizează de vreo douăzeci  de ani. E  prinsă tragic între interesele ăstora de aici şi ale ălora de afară. Capitalismul barbar a despuiat-o de demnitate de-a  ajuns, sărmana ! , să  cerşească  din  poartă-n poartă. Stă cu mâna întinsă la colţul străzii şi nu primeşte  decât  scuipaţi, rar vreo firimitură de pâine. Ghiorţanii, răscrăcăraţi în limuzinele de lux, îi fac semne obscene şi-o măscăresc cum le vine la gură. Politicienii se prefac  că n-o văd, îşi întorc privirile de carnasieri  ori de câte ori o zăresc. Iar când se sinchisesc s-o bage în seamă  o batjocoresc fără să clipească, o ceartă, îi cer socoteală  şi multe altele. Un ministru, îmbolnăvit subit de importanţa funcţiei, răbufneşte nervos şi declară că  sub  statura-i  impunătoare a găsit o “golănie” cu iz penal. Înaintea lui,  un şef mai micuţ, constatase că manipulatorii  de pulane sunt nişte  beţivani. Jigniţi în orgoliul lor de organe vigilente şi virile, poliţiştii s-au reciclat, devenind violatori odioşi. Fiindcă stupiditatea cu morgă a politrucului de la Interne a mers până într-acolo încât  a ordonat ţanţoş interogarea femeilor în uniformă. Poporul e musai să afle dacă nu cumva colegii ori şefii cu comportament deviant au atentat la nurii amazoanelor cu caschetă. O tâmpenie mai mare nici că se putea, însă  durul Stroe şi-a propus, probabil, să  dea buzna în cartea recordurilor. Dinspre Justiţie veştile sunt şi mai proaste, trăsnite de-a dreptul. Cică “CSM trebuie resetat”, a glăsuit  din dumbrava hăţişurilor de înţelegeri oculte un  judecător revoltat de hainirea înaltului pretoriu. Vasăzică,  se recunoaşte oficial, cineva i-a setat într-un fel anume, pe placul unor stăpâni conjuncturali. Sătui de vechile comenzi, unii  reprezentanţi ai magistraţilor şi-au luat nasul la purtare  şi tânjesc  la un soft nou. Alde Vasilică nu şi nu, aşa că scandalul a ajuns la Bruxelles, cărat de europarlamentarul Preda, o altă “virgulă” oranj  a prezentului vasal. Din amvonul slugărniciei  sinistre, doctul pârâcios a slobozit minciuni sfruntate, cu o neruşinare exersată şi în vara “puciului”. “Bă, da' pe ăsta nu-l resetează nimeni ? m-am întrebat ascultându-i josnicia. Schimbaţi-i   programul, fraţilor şi monicilor, că e ăla vechi, cu  lovitura de  stat !” Să vină miliţia ! m-am trezit strigând dintr-o fandasie  studenţească, dar degeaba. Aud numai pasul cadenţat şi ferm al bravei oştiri române, scoasă din cazărmi ca să adune  taxele şi impozitele. Civilii au eşuat, pare-se, în bătălia  cu evaziunea fiscală,  i-au îngenuncheat interlopii cu ascendent în partidele politice şi-n feluritele servicii secrete. Comisarii  de taxe se vor cocoţa pe  turela tancurilor şi astfel încolonaţi vor asalta cuiburile escrocilor. În  loc de notificări şi somaţii, grenade şi salve de întâmpinare, gata, “Stejar, extremă urgenţă !” Păi, ce, ăilalţi nu trimiteau armata la canal,  să sape  drumuri fără pulbere, ori pe câmp, să strângă recolta ? Tradiţie avem de n-o putem duce, armată nu prea mai avem,  c-am ajustat-o  la aquis-ul comunitar. D-aia  zic că cel mai bine ar fi să colectăm taxele şi impozitele cu... scutul antirachetă de la Deveselu. Apropo, mi-e tare dor de vorbele înţelepte ale  ambasadorului Gitenstein, vouă nu ? Cuvântul său  blând şi adânc ar fi cuminţit haosul dâmboviţean, l-ar fi luminat călăuzitor, ca odinioară, pe vremea directivelor purpurii... Domnule Obama, vă implorăm, trimiteţi-l, bre, înapoi, nu ne lăsaţi la greu, iscăliţi-i  o prelungire de mandat, ce mare scofală ! Că doar nu l-oţi fi uns guvernator pe invalidul de la Cotroceni ? Măcar să ştim şi noi. Sau l-aţi  resetat, obligându-l să scrie pactul acela caraghios ?

 Taman pe  harababura pomenită, conţopiştii  de la FMI au aterizat iarăşi la Bucureşti, să ne mai evalueze niţel. Chiar din  scara avionului şi-au pus puţinică cenuşă în cap, mărturisind  că sălbaticile măsuri de austeritate de deunăzi au fost o eroare. La revedere şi n-am cuvinte !  Sinceritatea lor nu ne încălzeşte deloc,  dimpotrivă, dar  ne-am lămurit definitiv, fuseseră  şi ei programaţi  aiurea...
Greşită  rău, Românica noastră, nu  credeţi  ?




×