Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vine frigul. Mai ameninţător ca niciodată vine frigul. Prognozele meteo nu m-au dat niciodată pe spate. Fapt pentru care am ajuns să ascult buletinele meteo fără să le aud. Prefer să fac faţă natural neprevăzutului, chiar dacă printr-o astfel de atitudine i-aş forţa pe cei cuminţi şi prevăzători să mă numească fiul ploii. De aceasă dată însă nu pot să nu iau în serios avertismentul. Ăla cu frigul. Nu pot să-l trec cu vederea, deoarece autoritatea celui care ne atrage atenţia asupra a ceea ce stă să se întâmple este copleşitoare. Iar demersul are motivaţie generoasă. Eugen Trică este cel care ne anunţă că vine frigul. Şi, din această cauză, fotbalistul-meteorolog atrage atenţia cu cea mai a dracului responsabilitate posibilă că fotbalul trebuie băgat cât mai repede în hibernare. Eugen Trică acceptă sacrificiul presupus de disputarea ultimelor etape ale turului de campionat sub ameninţarea termometrului. Înţeleptul gospodar nu poate fi însă de acord cu prelungirea lucrărilor de sezon prin nesăbuita programare a amicalului cu Polonia. Tocmai acum, la vreme de dârdâială. Grijuliul Trică şi retoricul Eugen se întreabă pe buna lui dreptate şi într-o singură voce: Ce nevoie era de meciul cu Polonia? Pe cine vrea să vadă selecţionerul? Bravo, Eugene! Le-ai făcut-o. Ai zis-o şi pe-asta. Acum stai jos. Şi Mititelu te va mângâia pe proprietatea ta capilară, cea care nu merită să încărunţească vreodată. Şi, dacă ai nedumeriri, întreabă un prieten ce-am vrut să-ţi zic.
Eugen Trică, altfel un băiat simpatic, n-o comite în premieră. Am mai asistat la astfel de reprezentaţii. Debutul şi l-a făcut încă de pe vremea când naţionala se afla sub comanda lui Victor Piţurcă. Oltean de-al său şi antrenor care a lucrat la cariera fotbalistului Eugen Trică. Pe atunci, Trică îi reproşa lui Piţurcă selecţia, considerându-l pe antrenorul naţionalei fie neinspirat, fie pricinos. Impetuozitatea critică a fotbalistului a fost trecută oarecum cu vederea la vremea respectivă. S-a vorbit puţin despre obrăznicie şi chiar despre lipsa recunoştinţei. Dar au fost invocate şi circumstanţele atenuante. Fotbalistul Eugen Trică juca la CFR Cluj, era încă suspectat că ar mai fi fost de folos naţionalei şi, în consecinţă, reacţia sa putea fi interpretată ca o poliţă plătită selecţionerului, pentru că acesta l-a lăsat în afara lotului. Acum, suspiciunea selecţiei nu mai funcţionează. Trică se apropie de finalul carierei. Şi tare mi-e teamă că Trică vorbeşte despre naţională vizând de fapt cu totul alte ţinte. Ţinte pe care le-a împrumutat obedient de la patronul său cel Mititelu. Altfel spus, dai în federeaţie, dai în Răzvan Lucescu, eşti ca mine, eşti cu mine, eşti de-al meu, eşti verificat. Acum jucător, mâine antrenor sau conducător. Şi combatant activ.
Eugen Trică este un om liber. Chiar foarte liber. În libertate totală, Trică îşi poate alege după cum îi este pofta calea de urmat. Iar noi nu avem nici un drept să-i îngrădim opţiunile personale, oricât de zburdalnice ar fi ele. Ne priveşte doar amestecul lui Eugen Trică în treburile de interes general. Din acest punct de vedere privind lucrurile ne încearcă şi o oarecare îngrijorare, îngrijorare care nu mai vizează un caz particular. Gândesc că persecutarea fotbalului de nişte conducători fără chemare poate deveni cronică. Prezentul trist ameninţă viitorul prin forţa modelelor sale.
Citește pe Antena3.ro
