PSD a hotărât la congres să înscrie printre priorităţi trecerea României la moneda euro într-un orizont de timp plasat în anul 2024. Decizia forului politic urmează a fi formalizată apoi într-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care formează o comisie naţională care să stabilească până în noiembrie a.c. un calendar în acest sens. Conducerea comisiei naţionale este asigurată de primul-ministru şi de preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii fiind guvernatorul BNR şi viceprim-ministrul pentru probleme economice. Preşedintele Iohannis s-a exprimat ironic la adresa comisiei, anunţând de la Bruxelles că nu va înfiinţa şi el o comisie la Cotroceni pentru euro. Umorul teuton emanat de Iohannis împrumută o expresie caragialească (comite şi comiţii) pentru a se detaşa de iniţiativa politică a PSD, dar nici nu o respinge.
Aderarea la mecanismul monedei unice face parte din obligaţiile României din Tratatul semnat cu UE. În 1995, partidele parlamentare îşi asumau Pactul de la Snagov, care a reprezentat un program naţional pentru aderarea la Uniunea Europeană. Au trecut 12 ani, până în 2007, pentru realizarea efectivă a obiectivului de la Snagov. România a fost primită în UE cu o derogare care se referă exact la moneda euro. După 11 ani de funcţionare în regim derogatoriu, dorim să trecem în regim de urgenţă la euro, până în 2024 urmând a fi parcurse etape foarte complicate, dure pentru economie, cu costuri sociale asumate în primul rând de populaţie. Unii politicieni, dar şi comentatori de pe marginea şanţului cred că o simplă declaraţie de intenţie rezolvă problemele, recuperează timpul pierdut. Vehicularea câtorva indicatori sintetici sunt pentru ei suficiente să susţină candidatura la euro. Problema grea devine când trebuie să admiţi că intrarea în clubul euro este o decizie internă a acestuia şi impune o perioadă de cel puţin doi ani de „carantină” în sala de aşteptare.
Comisia anunţată de Guvern este un prim pas pentru a porni pe acest drum consensual. Plasarea Academiei Române într-o poziţie de vârf cred că este benefică pentru a asigura prestigiu şi echilibru, instituţia fiind, împreună cu Banca Naţională, ancore de stabilitate şi garanţie pentru menţinerea interesului naţional într-o operaţiune de deschidere spre exterior. Alegerile apropiate pentru preşedinţia Academiei au astfel o miză suplimentară, calităţile manageriale ale postului putând fi evaluate şi după rezultatele deja publice ale unei candidaturi solide.