x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un an de împliniri măreţe.

0
Autor: Liviu Voinea 21 Iun 2011 - 21:00
Anul trecut cam pe vremea aceasta se anunta masura dezastruoasa a cresterii TVA de la 19% la 24%, pre­zentata drept masura de austeritate. Putem face astazi o evaluare obiectiva a impactului acestei masuri asupra mersului economiei roma­nesti.

Din perspectiva impactului bugetar, acesta a fost afectat de inflatie si de cresterea economiei subterane. Astfel, daca la cota de 19% incasarile la buget din TVA reprezentau 7% din PIB, la o cota de 24%, acestea au crescut pana la 7,8% din PIB, deci cu 0,8% din PIB – un impact de 0,16% din PIB pentru fiecare punct procentual. Daca influenta economiei subterane ar fi fost neutra (adica nu mai mare decat la o cota anterioara), s-ar fi colectat 8,8% din PIB la o cota de 24%, adica un spor de 0,36% din PIB pentru fiecare punct procentual. Asadar, impactul potential a fost redus la jumatate. In termeni nominali, daca eliminam influenta inflatiei-record provocata chiar de cresterea TVA, ramane un spor de 500 de milioane de euro pe ultimele sase luni din 2010. Datele pe primele patru luni din 2011 confirma o evolutie in linie cu incasarile anualizate de anul trecut din TVA. Sa spunem deci un spor de 1 miliard de euro la buget, cu ingaduinta.

Deci cresterea TVA a dus un miliard de euro la buget, dar cat a luat din buzunarul statului si din buzunarele romanilor? Daca facem diferenta dintre cresterea economica anticipata chiar de Guvern si de FMI pentru 2010 (conform bugetului) la 1,5% si rezultatul – o recesiune de 1,2%, rezulta un minus de 2,7% din PIB. Principala masura de politica publica care a intervenit intre estimare si realitate a fost cresterea TVA. Cum veniturile bugetare sunt cam o treime din PIB, rezulta o pierdere de 0,9% din PIB la veniturile bugetare – ceva mai mult de 1 miliard de euro. Ce am castigat pe mere am dat, cu asupra de masura, pe pere. Desigur, acest calcul este facut pe genunchi, asemeni calculelor care au precedat cresterea TVA. Dar un calcul econometric, care sa ia in calcul mai multe variabile, ar ajunge probabil la un impact negativ si mai mare.

Mediul de afaceri a fost afectat nu doar de cresterea fiscalitatii in sine, ci si de semnalul de instabilitate pe care aceasta l-a transmis. Marea Britanie, de exemplu, a pregatit un an cresterea TVA, perioada in care a scazut TVA-ul inainte de a-l creste, pentru a stimula consumul. Mai mult, un investitor dintr-o economie in care taxele se schimba peste noapte va avea fara indoiala tendinta de a maximiza profitul pe termen scurt pentru a compensa riscul ramanerii in acea economie. Nu trebuie sa ne surprinda ca avem preturi mai mari decat in Vest la multe produse si servicii. Este rezultatul riscului de tara, la randul sau determinat de masuri precum cresterea brusca a TVA de la 19% la 24%.

Desigur, impactul cresterii TVA a fost amplificat de scaderea simultana cu 25% a salariilor bugetarilor. Impreuna, cele doua masuri au scazut drastic puterea de cumparare a romanilor. Da, a romanilor, fiindca diferentierea dintre bugetar si privat este nedreapta. In 38% dintre gospodariile romanesti, capul familiei este bugetar. Cand scade venitul acestuia toata familia sufera, si se modifica obiceiurile de consum ale acesteia pentru a putea acomoda alte cheltuieli fixe precum cele pentru locuinta, utilitati sau rate la banca. 100 de lei mai putin pentru un bugetar inseamna nu doar 47 de lei mai putin la bugetul statului (impozitele sunt 47% din salariul brut), ci si cheltuieli mai mici de consum de la magazinele privatilor (si implicit mai putin TVA la stat). In cel mai rau caz, cresterea TVA trebuia insotita de masuri de stimulare a consumului, pentru contrabalansare, nu de masuri de reducere a venitului disponibil.

Fostul ministru de Finante de la acea data declara recent ca ar trebui sa ii fie rusine pentru ceea ce a facut. Dar ce a facut, nu de capul lui desigur, este mult mai greu de desfacut acum. Este insa nevoie de o gura de oxigen, de o slabire a surubului. Din greseala in greseala nu putem continua decat, evident, spre victoria finala asupra mediului de afaceri si a populatiei.

Traim decenii de munca si avant. Mai precis, avantul fiscalitatii impotriva muncii. Traim decenii de impliniri marete. Primul an de dupa cresterea TVA a trecut. Urmeaza cincinalu-n patru ani si jumatate.

Serviciul de email marketing furnizat de