Un buget construit pe proiecte ar incuraja investitiile

Automatismul care functioneaza de 16 ani incoace in privinta alocatiilor bugetare trebuie spart, iar acest lucru se va intampla fara indoiala mai ales ca de la anul vor veni bani de la Uniunea Europeana care nu vor putea fi accesati fara proiecte. Ceea ce s-a intamplat cu fondurile de preaderare nu trebuie sa se repete. Romania nu a reusit sa acceseze fonduri tocmai din lipsa de proiecte viabile.

Mostenirea comunista este mai grea decat ne-am fi imaginat fiecare dintre noi la inceputul anului ’90 cand cu totii eram plini de speranta ca Romania va face pasi mari spre democratie, spre dezvoltare. Insa din pacate, realitatea de astazi ne demonstreaza ca nici dupa 16 ani societatea romaneasca nu a reusit sa se debaraseze de niste metehne paguboase, de mentalitati care nu au nici o legatura cu competitivitatea, cu performanta.

Ma refer la faptul ca din 1990 incoace au fost sprijinite de multe ori lenea, dezinteresul si nu acele entitati care isi fac treaba corect si care aduc bani la buget. Sunt multe exemple in acest sens, mai ales companii prost gestionate, gauri negre ale economiei, in care s-au pompat sume imense din bugetul de stat pentru a le mentine pe linia de plutire. Sunt metehne si mentalitati paguboase si in ceea ce priveste alocarea banilor in teritoriu. Sunt judete care aduc bani foarte multi la bugetul de stat, dar cand e vorba de repartizarea fondurilor de la bugetul central primesc mult mai putin. La polul opus se afla judetele care nu sunt un contribuabil prea bun, dar care primesc bani mai multi de la bugetul de stat. Este adevarat ca sunt judete cu o economie mult mai dezvoltata, iar veniturile sunt pe masura. Dar nu mi se pare corect sa pedepsesti pe cel care isi vede de treaba, face proiecte, atrage investitii si se dezvolta.

Inteleg ca trebuie cumva sprijinite comunitatile locale care nu au fonduri. Insa cred ca sprijinul ar fi mult mai util daca ar fi incurajati sa realizeze proiecte de dezvoltare a infrastructurii, proiecte ce duc la dezvoltare economica.

De altfel, aceasta abordare ar putea fi generalizata. Cred ca ar fi mult mai sanatos sa construim bugete anuale pe baza unor proiecte de investitii intrucat am avea o predictibilitate mai mare pe termen mediu care ar incuraja investitiile. Astfel bugetul nu ar mai fi conjunctural, ci calat pe prioritati. In plus, daca am avea o abordare de acest tip, am avea un buget mai echitabil si mai greu de contestat.

Automatismul care functioneaza de 16 ani incoace in privinta alocatiilor bugetare trebuie spart, iar acest lucru se va intampla fara indoiala mai ales ca de la anul, vor veni bani de la Uniunea Europeana care nu vor putea fi accesati fara proiecte. Ceea ce s-a intamplat cu fondurile de preaderare nu trebuie sa se repete. Romania nu a reusit sa acceseze fonduri tocmai din lipsa de proiecte viabile.

Sper sa fi invatat toata lumea din aceasta experienta, astfel incat sa nu repetam greselile, iar proiectele pe care le vom pregati sa atraga fonduri structurale. Pentru aceasta avem nevoie de strategii pe termen mediu si lung cu prioritati clare care sa coreleze proiectele initiate la nivelul ministerelor cu cele de pe plan local.

Orice strategie trebuie sa aiba o expresie spatiala si trebuie sa se sprijine pe bugete planificate multianual, pe actori locali care sa coopereze la nivel regional pentru a asigura coeziunea eforturilor in dezvoltare. Tocmai de aceea lucram la un Concept Strategic de Dezvoltare Spatiala care fixeaza prioritatile de investitii in infrastructura si planul de actiuni la nivel national pentru dezvoltare in context european. De ce este nevoie de o astfel de strategie? Pentru ca integrarea in Uniunea Europeana presupune o dezvoltare coerenta si nu haotica asa cum se intampla in Romania de multe ori. In plus, accesul la fondurile structurale este conditionat de o corelare foarte buna a strategiilor de dezvoltare cu planurile spatiale si cu cele de investitii.