Un parteneriat strategic cu Rusia?

Am fost zilele trecute la Moscova. Acolo se considera ca Romania afiseaza frecvent pozitii antirusesti. Exista perceptia ca Romania adopta constant pozitii antirusesti de principiu sau impotriva intereselor Federatiei Ruse. Sunt mentionate pozitiile si initiativele recente adoptate sau lansate de presedintele Basescu privind Marea Neagra, aprovizionarea Europei cu hidrocarburi din Rusia, rolul Rusiei in R. Moldova

Desi suntem mai mereu ocupati cu problemele "serioase" ale politicii noastre de interior, exista o tema de politica externa care apare si dispare ritmic in spatiul public dambovitean: mirarea ca avem relatii proaste (sau ineficiente) cu Rusia. Din cand in cand, pentru ca tocmai a citit o carte, a privit o harta sau a participat la un simpozion, cate un om politic exclama intelept: "Sa nu uitam de Rusia!". Dupa care isi intoarce privirile de la problema nu spre Vest, ci spre campionatul de tranta care a ajuns sa domine viata de zi cu zi a partidelor.

Problema in cauza e cat se poate de reala. Am ajuns sa avem relatii incordate si confuze cu o Rusie de care depindem (si noi) energetic. Balanta comertului bilateral se soldeaza anual cu doua miliarde de euro deficit in defavoarea noastra. Problemele vitale din regiune nu pot fi rezolvate fara o cooperare atenta si normala cu Moscova, fie ca e vorba despre Transnistria, despre Marea Neagra sau despre caile nestiute pe care tind sa le ia conductele energiei.

Am avut si mai avem politicieni care isi inchipuie ca relatia aceasta se poate construi pe un fel de vigilenta revolutionara: mai intai sa ne dea tezaurul, si dupa aia mai vorbim! Mii de pagini de ziar au fost umplute cu asemenea atitudini, in vreme ce noi pierdeam, valoric vorbind, un al doilea tezaur, lasand in nelucrare o relatie vitala si in plan politic, si in plan economic. Ceva mai tarziu, adica acum, s-ar parea ca Romania oficiala e bantuita de o nostalgie a razboiului rece. Supraputerile au decis sa-l incheie, dar asta nu e neaparat valabil si la Bucuresti. Nu e dupa capul lor! Nu ne dicteaza ei noua! Drept pentru care rusul cu caciula dusmanoasa de blana e zugravit de politicieni de cel mai inalt nivel ca inamicul public numarul unu.

Am fost zilele trecute la Moscova. Acolo se considera ca Romania afiseaza frecvent pozitii antirusesti. Exista perceptia ca Romania adopta constant pozitii antirusesti de principiu sau impotriva intereselor Federatiei Ruse. Sunt mentionate pozitiile si initiativele recente adoptate sau lansate de presedintele Basescu privind Marea Neagra, aprovizionarea Europei cu hidrocarburi din Rusia, rolul Rusiei in R. Moldova.

Pe de alta parte, la noi s-a creat parerea ca Rusia mentine distanta in relatiile politice si economice cu Romania si, ca urmare, exista convingerea traversarii unei perioade reci in raporturile bilaterale. Dintre tarile Europei Centrale, Romania este singura in care nu a avut loc o vizita la nivel prezidential din Rusia in ultimii 16 ani. Conducerea de la Moscova a facut numeroase gesturi simbolice fata de celelalte state din Europa Centrala, dar niciodata fata de Romania (Polonia - transmiterea listei ofiterilor asasinati la Katyn; Cehia si Slovacia - scuze pentru invazia din 1968; Ungaria - scuze pentru invazia din 1956 si returnarea unor componente ale tezaurului depus in Rusia etc.).

Sigur, in ultimul deceniu, atentia Romaniei a fost indreptata prioritar si legitim spre doua obiective deja indeplinite: NATO si UE. Dar, odata ajunsi europeni cu acte in regula, descoperim o realitate care nu ar trebui sa ne surprinda: inca din 1997, Rusia e partener strategic al Uniunii Europene. Adica, de o luna, si al nostru. Parteneriatul strategic UE-Federatia Rusa, consacrat in "Acordul de Parteneriat si Cooperare", incheiat la 1 dec. 1997 pentru o perioada initiala de zece ani, se bazeaza pe patru spatii comune: spatiul economic, spatiul de libertate, securitate si justitie, spatiul securitatii exterioare si spatiul cercetarii, educatiei si culturii. Este evident ca Romania - indiferent de cine se afla la conducerea tarii - devine parte la acest parteneriat strategic si trebuie sa manifeste o atitudine cu adevarat europeana, in spiritul intelegerilor existente intre UE si Federatia Rusa, in raporturile cu conducerea de la Moscova. Europa stie de multa vreme ca Rusia a ramas o mare putere. Solutia multor probleme nu e sa "scapam" de ea, ci sa gasim cai cat mai eficiente de colaborare cu ea.

Ar fi bine sa economisim energie nu numai cand facem planuri pentru iarna, dar si atunci cand ne jucam de-a Superman in politica externa. Mai ales atunci cand stii ca "iarna nu-i ca vara". Teoretic, e un moment prielnic in care Moscova cauta parteneri viabili in centrul si in estul Europei. Dar nu-i cauta cu lumanarea. Daca nu vom gasi o solutie la aceasta problema, cu toata integrarea europeana, riscam sa ne vedem izolati de un proces de cooperare extrem de util, care se prefigureaza tot mai mult ca una dintre marile tendinte ale viitorului apropiat.