Un partid schizofrenic

Această schizofrenie a PSD nu e o noutate în perioada de după scrutinul parlamentar

Declaraţiile din ultimele zile ale unor lideri PSD despre ieşirea partidului de la guvernare nu trebuie văzute altfel decât o manevră electorală. Asemenea tuturor partidelor, PSD se confruntă cu mari probleme în privinţa scoaterii oamenilor la vot. Nu numai că alegătorii nu sesizează în veci importanţa acestui scrutin pentru viaţa lor de fiecare zi, dar, mai mult, nici primarii nu-şi dau seama care ar fi miza unor alegeri de care nu depind nici Guvernul, nici măcar Consiliul Judeţean. În aceste condiţii, plecând şi de la încercarea PD-L de a-şi mobiliza electoratul prin ascuţirea luptei de clasă împotriva PSD, formaţiunea lui Mircea Geoană se zbate să-şi mobilizeze electoratul captiv, prin definiţie anti-PD-L.

Şi totuşi, după alegerile europarlamentare, PSD ar trebui să-şi pună serios problema ieşirii de la guvernare. Sau, dacă n-o va face, atunci să renunţe la a avea un candidat propriu la preşedinţie. Şi dintr-un simplu motiv.

De la formarea noii alianţe PSD a lucrat, fără să-şi dea seama, în favoarea victoriei lui Traian Băsescu la scrutinul din toamnă. Un exemplu îl constituie poziţia adoptată de PSD în chestiunea asumării răspunderii pentru Coduri. Adoptarea Codurilor prin asumarea răs­punderii e o obsesie a lui Traian Băsescu.
Din cel puţin două motive:
1. La scrutinul din iarnă, domnul preşedinte trebuie să se prezinte şi cu ceva realizări, nu numai scandaluri şi glumiţe ieftine. Adoptate prin asumarea răspunderii, Codurile vor fi enumerate printre aceste realizări, alături de salvarea României din criză.
2. Traian Băsescu vrea să ocolească Parlamentul, pe care, în stilul său dictatorial funciar, îl consideră o instituţie de complicaţii inutile, când lucrurile ar putea fi simplificate la nivelul ordinului dat de un singur om: domnia sa.

Momentul nu e singular în mandatul de cinci ani al preşedintelui. Sub diferite pretexte, Traian Băsescu a încercat să-şi impună hachiţele de tip ceauşist în dispreţul Parlamentului.

De cum a formulat public (la 26 februa­rie 2009) măreaţa indicaţie a adoptării Codurilor prin asumarea răspunderii PD-L, partidul bicicletă al Cotrocenilor a luat poziţie de drepţi şi a început să pledeze pentru concretizarea indicaţiei. Emil Boc, premierul de mucava al României, s-a executat imediat.

Guvernul e alcătuit însă dintr-o Coaliţie PD-L-PSD. Ar fi fost de aşteptat ca PSD, formaţiune al cărei lider e şi preşedin-tele Senatului, să se opună acestei ocoliri a Parlamentului de către un preşedinte cu tendinţe dictatoriale şi un partid cu supuşenii de tip PCR.

Partidul Social Democrat a adoptat însă o poziţie căreia cu greu i-am găsi locul în statutul unui partid ce se pretinde cât de cât responsabil faţă de propriul electorat.

Prin Mircea Geoană, PSD a bombănit, a făcut declaraţii împotriva asumării. Când a venit momentul faptelor, PSD n-a dife­rit de PD-L în slugărnicia faţă de Traian Bă­sescu. Membrii PSD ai Guvernului au adoptat cât ai clipi cele patru Coduri. Şta­bii PSD din Parlament - de la Viorel Hre­benciuc până la Victor Ponta - s-au grăbit să transpună în viaţă indicaţiile lui Traian Băsescu: au constituit Comisia specială, au definitivat cele două coduri şi au fost de acord cu asumarea răspunderii.

În tot acest timp, liderii PSD, în frunte cu Mircea Geoană, au declarat că nu sunt de acord cu asumarea răspunderii.

Această schizofrenie a PSD nu e o noutate în perioada de după scrutinul parlamentar.

Înainte de scrutin, liderii trăncăneau pe toate drumurile că ei nu vor negocia niciodată cu Traian Băsescu. În tot acest timp, ei negociau pe ascuns cu Traian Băsescu. Liderii PSD au susţinut că nu sunt de acord cu impozitul forfetar, cu împrumutul de la FMI, cu îngheţarea salariilor şi a pensiilor. Declaraţiile au fost făcute la televiziuni, mai ales în week-end. Luni însă, după şedinţele Coaliţiei, se afla că Guvernul va aplica impozitul forfetar, va îngheţa salariile, se va împrumuta de la FMI.

Liderii PSD - de la Mircea Geoană până la Ion Iliescu - l-au criticat şi îl cri­tică pe Traian Băsescu pentru tendinţele sale dictatoriale. În realitate însă, PSD transpune în practică toate indicaţiile dictatoriale ale lui Traian Băsescu. PD-L e măcar cinstit. PSD e însă schizofrenic. Şi-a lansat cu surle şi trâmbiţe propriul candidat la Preşedinţie. În acelaşi timp, prin acceptarea tuturor comenzilor date de Traian Băsescu Guvernului şi Parlamentului, PSD îi asigură lui Traian Băsescu minimul de realizări cu care ţine să se prezinte în campanie.

Avantajul preşedintelui e cu atât mai mare, cu cât Mircea Geoană nu va putea susţine că aceste realizări se datorează şi PSD, aliat al PD-L la putere. Aceasta deoarece, în plan public, PSD n-a fost de acord cu obiectivele lui Traian Băsescu.