x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Un PIB cu semnul plus şi atât?

Un PIB cu semnul plus şi atât?

de Adrian Vasilescu    |    20 Noi 2011   •   21:00

Acum e cert: iesirea din recesiune e garantata suta la suta. Este exclusa, pana la sfarsitul acestui an, ratarea semnului plus in ceea ce priveste PIB-ul. Dupa un plus de 1,6 la suta in pri­mul semestru, la care s-a adaugat un plus de 4,5 la suta in trimestrul al trei­lea, nu mai exista nici un dubiu ca 2011 se va incheia cu o crestere eco­no­mica pozitiva. Poate chiar cu mai mult de 2 la suta.

Daca de criza inca n-am scapat, cel putin i-am pus punct recesiunii. Ra­mane insa cerinta stringenta ca societatea romaneasca sa puna re­pe­de pe roate consolidarea cresterii eco­no­mice mizand pe mai multa eficienta si pe mai putina inflatie. In­ce­pand, bineinteles, cu restructurarea ba­lantei comertului cu strainatatea. Si care, ca orice balanta, are doua ta­le­re. Pe unul cantarim exporturile. Pe celalalt, importurile. Din ianua­rie pana in septembrie, timp de trei tri­mes­tre, ritmul de crestere a exporturilor – de 24,2 la suta, l-a depasit pe cel al importurilor – de 19 la suta. E o cale buna. Dar drumul e lung.

Desigur, plusul de 1,9 la suta din pri­mul semestru (seria ajustata se­zo­nier) ar putea fi socotit o temelie mai putin solida pentru consolidarea cres­te­rii economice in 2011. Seria bruta insa – cu alte cuvinte conexiunea in­ver­sa – de 4,4 la suta da certitudinea con­so­lidarii PIB-ului de peste 2 la suta in acest an.

Mai este insa o problema. Si anu­me, ca nu-i de ajuns sa avem un PIB cu plus si atat. Economia noastra nu asi­gura oferta de bunuri si de servicii care sa corespunda nevoilor tarii. Un avant economic sanatos, care fireste ca s-ar regasi in consum, va pleca nu­mai de la o noua oferta de bunuri si ­ser­vicii. Fapt ce implica grabirea re­for­melor structurale.

Exista opinii ca doua locomotive asi­gura consolidarea iesirii din recesi­u­ne: agricultura si constructiile. Ade­va­rul este ca ambele au inregistrat cres­teri semnificative in acest an. Dar au ponderi relativ mici. Asa ca loco­mo­tiva principala este cea a industriei.

Desigur, munca inca nerestructu­rata (si deci neperformanta) ne mai da dureri de cap si in industrie. Dar sem­nul minus insoteste mai multi in­di­catori din tabloul PIB-ului, intre care consumul final efectiv si formarea bruta de capital fix. Investitiile, deci. Bine ar fi ca bolile economiei romanesti, care se regasesc in aceste cifre negative, sa fie analizate in profunzime. Numai asa le vom putea cunoaste mai bine dimensiunile, specificul, cauzele. Pentru a le afla leacurile, fireste.

Dintre toate aceste boli – cele mai multe fiind duse pe picioare de economie – doua obsedeaza astazi cu deosebire societatea noastra: cas­ti­gurile din munca si recompensele soc­iale. Obsesiile provoaca emotii iar emotiile, de cele mai multe ori, de­formeaza realitatea si conduc la so­lutii lipsite de rationalitate. Ar fi deci timpul ca unei mari parti a socie­tatii noastre sa i se scoata din cap ideea (ori speranta) ca ar putea sa exis­te o alta cale de iesire din criza in afa­ra administrarii unor leacuri amare. A gandi altfel ar fi o iluzie.

Conturata intr-o viziune idilica, ie­sirea din criza n-ar putea fi mai mult de­cat rodul unei imaginatii de tip po­pulist. In realitate, radicalizarea re­for­melor structurale este calea unica. O cale strans legata de regenerarea mun­cii. Doar un astfel de proces, care sa incurajeze si sa stimuleze com­pe­ti­tia in economie, libera initiativa, asu­marea riscului in locul delasarii ne-ar aduce rezultatul dorit.

×