Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întâlnirea de la Geneva dintre președinții Biden și Putin este așteptată să aducă un moment de clarificare a evoluției geostrategice în lume. Statele Unite și Rusia s-au mai aflat în momente de cumpănă, dar acum relațiile lor sunt mai reci decât în anii Războiului Rece. Un eșec al dialogului Biden-Putin, președinți cu mari puteri executive la ei acasă, ar avea consecințe directe în arhitectura globală, desenând pe termen lung nu doar o apropiere politico-militară între Rusia și China, dar punând și probleme de coeziune în cadrul NATO. Cele câteva zile de reuniuni ale G7 și NATO, premergătoare întâlnirii de la Geneva, au arătat prioritatea Statelor Unite pentru a desemna China ca adversar strategic. Este evident că o cursă pentru supremație mondială între China și SUA va cuprinde nu doar aspecte economice și comerciale, ci include și problemele militare. Alianța NATO apare astfel ca o pârghie de susținere a intereselor occidentale, în primul rând ale Americii, angajată tot mai evident în Asia. De aici și diferențele de opțiune și interese ale membrilor NATO din Europa. Declarațiile liderilor europeni sunt semnificative pentru a evidenția prioritățile continentale de strategie militară. Președintele Macron a spus că Alianța este a Atlanticului de Nord și nu are nimic de-a face cu China. Cancelarul Merkel a avertizat că „nu e bine să distragem atenția de la priorități, NATO având deja multe provocări”. Pentru Europa de Est prioritară în misiunile NATO este protecția față de presiunea militară a Rusiei. La summitul NATO, Biden a subliniat că articolul 5 - apărarea colectivă - este cheia de boltă în relația SUA-Europa. Dar oficiali militari declară că articolul 3 al tratatului - obligația statelor de a menține și dezvolta capacitatea individuală și colectivă de a rezista atacurilor armate - la fel de important - a fost neglijat. Evaluarea stării și pregătirii militare a unor țări membre NATO arată că apărarea europeană rămâne anemică în ciuda creșterilor vizibile a cheltuielilor. Un oficial american citat de Politico arăta că s-ar impune o prioritate pentru cooperare în apărare, în loc de cheltuieli pentru forțele naționale individuale care produc risipă și ineficiență. Mergând pe acest fir logic al analizei apare și o concluzie greu de acceptat pentru România. Aceeași sursă cita tot un analist american care preciza că „dacă America este absorbită de un război cu China, flancul estic al NATO este larg deschis, deoarece americanii nu le pot apăra pe amândouă”.
În decembrie 1989, întâlnirea Bush-Gorbaciov din Malta a deschis calea unor schimbări politico-militare fundamentale în Europa, care au condus rapid la desființarea Tratatului de la Varșovia. Acum, cei eliberați de supremația sovietică privesc cu mare atenție și teamă insuflată genetic spre Geneva. Roata istoriei se poate repede întoarce, iar românii sunt pățiți de aranjamentele făcute peste capul lor de marile puteri. Iată de ce speră ca întâlnirea Biden-Putin de la Geneva să nu fie o Malta reversibilă, cu reluarea ciclului de la Yalta.
Citește pe Antena3.ro
