Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta pare a fi mesajul dat de preşedintele Voronin grănicerilor săi
Mi-am adus aminte cu amărăciune de acest episod citind ziarele inceputului de săptămănă. Pe de o parte, Uniunea Europeană, din care facem parte, pare că a recunoscut, oficial, intr-un document existenţa limbii moldoveneşti, distinct de limba romănă. Mă intreb, de altfel, in ce limbă erau scrise etichetele de pe sticlele de vin dăruite de preşedintele Voronin preşedintelui Băsescu. Pe de altă parte, relaţiile noastre cu Chişinăul au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Cum s-a ajuns aici?
Mi-am adus aminte cu amărăciune de acest episod citind ziarele inceputului de săptămănă. Pe de o parte, Uniunea Europeană, din care facem parte, pare că a recunoscut, oficial, intr-un document existenţa limbii moldoveneşti, distinct de limba romănă. Mă intreb, de altfel, in ce limbă erau scrise etichetele de pe sticlele de vin dăruite de preşedintele Voronin preşedintelui Băsescu. Pe de altă parte, relaţiile noastre cu Chişinăul au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Cum s-a ajuns aici?
Acesta pare a fi mesajul dat de preşedintele Voronin grănicerilor săi
Prin 2002-2003 am participat, in Italia, la o conferinţă internaţională desfăşurată sub patronajul premierului (de atunci) Silvio Berlusconi. In sală, pe cabinele din faţa noastră erau trecute limbile oficiale ale reuniunii cu pricina, fiind menţionate cele in care se făcea traducerea. Printre ele am constatat că se află şi "limba moldovenească".
Iată de ce, atunci cănd am luat cuvăntul, am ţinut să spun că participarea mea la acel eveniment s-a dovedit a fi cu adevărat benefică şi miraculoasă. Pentru că intr-o singură noapte, după ce sosisem, am reuşit să invăţ o limbă nouă, "moldovenească". Şi am anunţat că-mi voi ţine discursul chiar in această limbă. Apoi, am spus că voi citi acelaşi text şi in limba romănă. In final, ca să am un control lingvistic, l-am intrebat pe reprezentantul Moldovei dacă a inţeles cum se cuvine, fără ajutorul translatorilor, ce am spus. Inţelesese. A fost amuzant, dar cei care trebuiau să inţeleagă inţeleseseră.
Mi-am adus aminte cu amărăciune de acest episod citind ziarele inceputului de săptămănă. Pe de o parte, Uniunea Europeană, din care facem parte, pare că a recunoscut, oficial, intr-un document existenţa limbii moldoveneşti, distinct de limba romănă. Mă intreb, de altfel, in ce limbă erau scrise etichetele de pe sticlele de vin dăruite de preşedintele Voronin preşedintelui Băsescu.
Pe de altă parte, relaţiile noastre cu Chişinăul au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Cum s-a ajuns aici? Simplu, avem de-a face cu un exemplu de şcoală despre modul in care o situaţie politică internă proastă generează o politică externă la fel de proastă. Relaţiile noastre de vecinătate (şi nu numai ele) sunt tratate in pripă, conjunctural, pompieristic, fără nici un fel de viziune şi de perspectivă. Ca şi in planul politicii interne, ceea ce pare să conteze in diplomaţia noastră este jocul efemer de imagine, ideea de a lua faţa adversarului de la Bucureşti, improvizaţia şubredă, renunţarea la experţi, generarea de situaţii cu un inalt grad de risc şi de penibil.
Toată această situaţie de la graniţa de Est s-a dezvoltat in timp ce noi desenăm, singuri, diverse axe pe care nu le băga nimeni in seamă, ne băteam cu ruşii la Marea Neagră şi vorbeam despre integrarea comună a Romăniei şi Moldovei in UE.
Pe un alt model, Finlanda, spre exemplu, a fost un element de relaţionare europeană pentru Estonia, Grecia pentru Cipru. S-ar fi cuvenit ca Romănia să fie elementul de relaţionare intre Moldova şi UE. Acum, ca rezultat al acestei strategii "geniale", UE e elementul de relaţionare dintre moldoveni şi noi. Motiv pentru care nu mai avem nici un cuvănt de spus nici măcar atunci cănd e vorba despre limba noastră. Chiar dacă avem la Bruxelles un comisar european care se ocupa chiar de aceste aspecte lingvistice.
Nu avem cum să nu observăm că dihonia generalizată ce caracterizează politica internă face legea şi in diplomaţie. Singurul element care incă mai exprimă romănitatea transfrontalieră era acesta. Asistăm, din păcate, la o ceartă apăsată intre toţi romănii, inclusiv cei care vorbesc proaspătă şi misterioasa limbă moldovenească.
Cănd a venit la putere, Traian Băsescu declara apăsat că guvernarea anterioară lăsase două zone de vulnerabilitate: relaţiile cu Republica Moldova şi cele cu Ucraina. Acum s-au rezolvat. După trei ani, aproape că putem spune liniştiţi ca şi problemele astea au dispărut. Relaţiile cu pricina nu mai există.
Citește pe Antena3.ro
