Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În orice ţară normală- prin normalitate înţelegând că întreaga viaţă a instituţiilor şi a colectivităţilor se desfăşoară numai pe baza normei, a legilor- declaraţiile Irinei Jianu, fosta şefă a I S C ,făcute, de fapt reluate, în faţa Completului 5 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi declanşat un adevărat tsunami.
Şi-ar putea cineva imagina că, într-un stat democratic, stat de drept, membru al Uniunii Europene, un procuror, şi nu unul oarecare, ci unul care deţinea ditamai funcţia la DNA!- procurorul Lucian Pripici, să zicem-, să îi ceară unei persoane aflată în cercetare- Irina Jianu, să zicem- să „o dea în gât” pe o altă persoană - pe Adrian Năstase, să zicem-, promiţându-i, la schimb, că o va face scăpată. Şi mai ales şi-ar putea cineva cu mintea la el acasă ca, odată devenite publice aceste fapte, instituţiile abilitate să nu se sesizeze din oficiu, iar societatea civilă să nu ia atitudine categorică? Ca să nu mai spun că mă aşteptam ca, până la această oră, comisarul european pentru justiţie să fi cerut Bucureştiului date precise şi o poziţie clară. Bucureştiului, adică autorităţilor statului de drept şi nu „sursei Monica Macovei et comp”!...
Am scris, poate, forţând nota şi nu la momentul potrivit, sintagma „într-o ţară normală”, fiindcă, din păcate, la noi, până una alta, normalitatea şi legea le fac în primul rând procurorii şi judecătorii „cu Băsescu în suflet”. Iar treba merge ca unsă sub semnul devizelor atot-biruitoare:„gunoiul sub preş!l” şi „o mână o spală pe alta”.
Aşa încât, nu cred că exagerez câtuşi de puţin dacă spun şi scriu că reacţia instituţiilor statului şi a societăţii civile la declaraţiile Irinei Jianu reprezintă un categoric şi sever ”test”. În primul rând pentru justiţie, care, nu de azi-de ieri, se află într-un vertiginos (şi ruşinos!) picaj la indicatorul-cheie: încrederea publică.
Din păcate, în afara curajoaselor luări de poziţie ale colegilor de breaslă de la „Antena 3”, „Jurnalul Naţional” şi „Lumea Justiţiei”, faptele relatate de către Irina Jianu par a fi ignorate cu o jenantă suficienţă. Despre o reacţie din partea DNA, nu poate fi vorba! Cât despre tăcerea(complice?) a C S M, nici că mă aşteptam la mai mult. Drept pentru care cred că, în numele unui elementar bun simţ faţă de cetăţean, instituţia respectivă trebuie să afişeze, la loc vizibil, alături de firmă şi deviza sa: „Nu ne ţineţi de muncă- noi avem de vorbă!”
Fiindcă tocmai despre asta discută cu atâta aprindere profund deontologica şi democratica instituţie a CSM-ului: despre onoarea „nereparată” a domnului procuror Lucian Pripici! Unul şi acelaşi domn procuror Lucian Pripici a cărui scoatere de la nişte anumite butoane era deplânsă de către onor doamna şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şi nu oriunde, ci, în emisiunea „La vârf”, difuzată la postul public de televiziune!
Prilej cu care, domnia sa, a scăpat porumbelul, spunând, cu subiect şi predicat, că încetarea delegării pe funcţie a lui Lucian Pripici (alături de încetarea delegării şi a Marianei Alexandru) „a creat vulnerabilitate în DNA”. Spre a nu da prilej la răstălmăciri, din necunoaştere sau din rea voinţă, adaug că, potrivit „Dicţionarului de psihologie”, coordonat de Roland Doron şi Francoise Parot, vulnerabilitataea este defintiă ca fiind:”fragilitatea unui sistem defensiv”. Şi, mai departe:„Vulnerabilitatea psihologică exprimă dezechilibrele care perturbă dezvoltarea şi activitatea afectivă, intelectuală şi relaţională.”(op. cit. Editura „Humanitas”, 2007, pag 826)
Reţineţi, vă rog, definţia, fiindcă o să mai aveţi nevoie de ea. Mai ales atunci când va veni vorba despre „activitatea relaţională” a DNA. Prietenii ştiu de ce…
Revenind la tema de la care am plecat, observ că, până acum. declaraţile Irinei Jianu nu par să fi stârnit mai frământări sau reacţii. Ceea ce nu însemnă, neapărat, că pot fi băgate la sertar şi ţinute acolo până li se va pierde urma. Dimpotrivă, tocmai această repede-uitare, în care ar dori să le arunce unii sau alţii, ar trebui să le menţină în centrul interesului public.
Există,aşadar, solide temeiuri pentru ca declaraţiile Irinei Jianu să fie şi să rămână un sever test de încredere şi de profesionalism. Pentru lumea justiţiei, dar, de bună seamă, nu numai pentru ea!
