Vai Steaua lui Gigi Becali

Steaua şlefuieşte cu hărnicie toate epitetele ruşinii. Performanţa ei este măreaţă. Steaua reuşeşte să fie chiar mai cotonoagă decât campionatul cotonog la care ne este dat să fim martori. Semn că nu valoarea de excepţie a adversarilor i-a răpus pe stelişti. Dezastrul are numai şi numai cauze interne. Astfel, echipa care altădată reuşea să se impună în competiţii valoroase, în competiţii de toată frumuseţea, a ajuns acum oaia bearcă a cartierului.

Steaua a mai avut clătinări în istoria sa recentă. De fiecare dată însă, ajutată de meseriaşi autentici, a reuşit să evite prăbuşirea. Antecedentele de această natură şi posibila repetiţie i-au determinat pe suporterii stelişti să nu se alarmeze peste măsură la primele semne ale derapajului actual. Numai că, de această dată, cel care a luat-o razna rău de tot este chiar patronul echipei şi pe el nimeni nu are cum să-l mai facă bine. Gigi Becali a practicat minciuna la Steaua cu atâta osârdie încât, la un moment dat, fără să-şi dea seama, a ajuns să se mintă şi pe sine. Şi se minte cu atâta talent încât a ajuns chiar să creadă în propriile născociri.

Ultima umilinţă pe care nesăbuitul patron i-a pregătit-o Stelei atinge pur şi simplu Everestul ruşinii. Ideea fuzionării cu Unirea Urziceni este lucrare de diagnostic grav. Nici desfiinţarea echipei sau retrogradarea ei în vreo judeţeană a fotbalului nu cred că ar fi mai umilitoare decât fuziunea. Zvonul acesta, despre care în urmă cu câteva săptămâni am discutat într-o emisiune de televiziune, a apărut prin cafenelele Dorobanţilor. A fost lansat de nişte băieţi veseli care nu urmăreau altceva decât să-i ia peste picior pe stelişti şi pe credulul lor patron. Ironia nevinovată a devenit glumă viguroasă doar în combinaţie cu prostia. Altfel, o asemenea năzbâtie n-ar fi avut cum să ajungă în ambalajul discursului cu pretenţie de seriozitate.

Gigi Becali fabulează pe tema fuziunii dintre Steaua şi Unirea Urziceni. Ne-am obişnuit cu voltele sale necenzurate raţional. El se face de râs pe cont propriu. Îmi este greu să-i înţeleg însă pe cei care s-au repezit să ridice bolovanul din baltă. Nu le găsesc nici o scuză acelor voluntari ai penibilului care se grăbesc să organizeze dezbateri publice despre legalitate sau ilegalitate în materializarea respectivei inepţii. Mitică Dragomir vorbea despre şansa formării unui club extrem de forţos şi la fel de european. Sub masca seriozităţii îl citesc pe adevăratul Corleone, cel care bagă caterincă la două capete. Fraierii cred ce aud, băieţii deştepţi savurează ironia. Subalternii lui hărnicesc însă slugarnic la subiect. Ei n-au nici o scuză când caută breşe între legea societăţilor comerciale şi regulamentele fotbalului. Fiindcă, dacă aplici legea, concurezi doar pe piaţa liberă, la tarabă. Dacă vrei, în schimb, să concurezi sportiv, trebuie să respecţi regulamentele. Altfel pui mâna şi e henţ.

Spectacolul creat pe tema fuziunii este jenant. În spatele său se înfiripă doar jalea. Vai Steaua lui Gigi Becali.