x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Viaţa în aşteptarea speranţei

20
Autor: Petre Roman 02 Oct 2012 - 21:01
Dacă am fi conştienţi de cât de ignoranţi suntem, am judeca mai atent şi mai responsabil. Recentul eşec penibil al privatizării Oltchim vorbeşte despre faptul că după aproape 23 de ani de la schimbarea de regim şi trecerea la economia de piaţă încă mai suntem vulnerabili la fals. Tot mai rămânem corijenţi la disciplinele economie de piaţă şi democraţie. Prăbuşirea regimului ceauşist a fost determinată de eşecul modelului economic socialist în care performanţa economică şi tehnologică nu conta în faţa deciziilor ideologice arbitrare. În toate ţările foste socialiste, fără excepţie, tranziţia a impus stoparea multor activităţi industriale în care costurile de producţie erau mai mari decât valoarea de piaţă a produselor create. În plus, după destrămarea sistemului sovietic, ţările socialiste satelit nu mai beneficiau de materii prime (petrol, minereu de fier, cocs etc.) la preţuri mai scăzute decât cele ale pieţei. Prin urmare, singura cale era aceea de a elabora o strategie de tranziţie nu doar pentru adoptarea regulilor de piaţă, ci şi pentru fiecare sector economic în parte. O asemenea strategie a fost efectiv construită şi pe ea s-a bazat primul program de guvernare adoptat de Parlament practic în unanimitate în 29 iunie 1990. N-a fost să fie aşa. Am trăit o poveste politică a demagogiei, falselor convingeri şi, mai ales, a jefuirii averii publice. Responsabilitatea publică a fost în realitate abandonată şi înlocuită cu un sistem al intereselor speciale de grup. O recentă evaluare arată că 2-3 miliarde de euro anual pleacă din banii colectaţi din taxe şi impozite de la români în buzunare private prin preţuri şi devize umflate la tot: drumuri, autostrăzi, medicamente, tehnică militară, apă şi canalizare şi soft-uri. Ba mai rău, multe dintre aceste obiective sunt şi prost realizate sau chiar greşit gândite, adică inutilizabile. În fapt, statul a ajuns să funcţioneze numai prin tot felul de compromisuri ale politicienilor cu interese de grup. E statul unora împotriva statului tuturor.  Paradigma conducerii României s-a schimbat într-adevăr dar nu potrivit marilor speranţe cu care s-a născut democraţia în Decembrie 1989.  Ne întoarcem la punctul zero. N-ai cum să fi un adevărat lider al unei naţiuni dacă nu eşti un înflăcărat apărător al intereselor naţionale.

O dată cu instalarea sistemului de interese în gestionarea ţării, România intră într-un fel de capitalism antisocial şi, în consecinţă, necapitalist de ineficient. Vă dau totuşi o veste bună. Cei care comit marile fraude şi hoţii pe seama statului sunt de fapt cam aceiaşi. De aceea s-ar putea rezolva o mare parte a problemelor nu atât de greu. Adică dacă ar exista voinţă, nu e atât de complicat să ţintim pe cei vinovaţi cu mijloace legale, serioase şi credibile.  

Evident că numai reforma sistemului ne poate mântui. Pentru că introducerea unui punct de referinţă în mintea noastră care nu încetează să scruteze viitorul poate face minuni. Dar, aşa cum ne arată logica implacabilă a evenimentelor trăite, cu cât aşteptăm mai mult cu atât este probabil să aşteptăm şi mai mult.

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de