Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru al doilea an consecutiv, verdictul unui bacalaureat construit pe subiecte corespunzator alese este dezastruos. Ca profesor in primul rand, cu o cariera de 42 de ani in invatamantul de inginerie energetica, dar si ca simplu cetatean al Romaniei sunt profund afectat. Toate guvernele Romaniei, de la cele comuniste pana la cele post-comuniste, au proclamat educatia ca prioritate. Dar de cel putin 10 ani lucrurile merg din rau in mai rau. Gasesc foarte potrivita o celebra remarca a presedintelui american, generalul Eisenhower: 'A nu planifica este planificarea esecului.' Educatia nu poate fi rezultatul unei deposedari a statului de functia sa obligatorie de a organiza si asigura serviciul public de invatamant, asa cum s-a impus in guvernarile portocalii. O buna pregatire scolara reprezinta cel mai valoros patrimoniu individual obtinut de o persoana pentru intreaga sa viata.
Diagnosticul invatamantului se bazeaza pe cel putin trei criterii fundamentale: 1. calitatea care trebuie masurata prin indicatori de viata si de acces la un nivel corespunzator pe piata muncii; 2. angajamentul sincer si profesional al educatorilor, invatatorilor si profesorilor; 3. un intens si constant efort personal al elevilor si studentilor. La toate aceste capitole ne aflam la un nivel ridicat si foarte ridicat (exclud invatamantul de propaganda) in momentul intrarii in libertate si democratie. Pentru ca sa coboram acum la nivelul penibil al unei declaratii a presedintelui Romaniei 'scoala scoate tampiti' dupa ce se mandrise cu faptul ca a reusit in politica fara sa fie nevoie de multa carte. Macar si pentru aceasta iresponsabilitate Traian Basescu nu mai merita sa ramana presedinte.
E adevarat ca multe s-au schimbat in functionarea societatii si in modalitatea de adaptare la noi realitati. Chiar asa, ce s-a schimbat decisiv si ce nu in ultimii 20 de aniA S-a schimbat radical nivelul de comunicare global; oamenii isi comunica opiniile si emotiile altor milioane sau zeci de milioane de oameni instantaneu si global. Nu s-a schimbat insa realitatea ca liderii politici responsabili promoveaza interesele nationale. Sentimentul identitatii nationale departe de a se fi diluat este la fel de prezent iar criza pe care o traversam evidentiaza si mai tare aceasta realitate. Conceptul cheie pare sa fie adaptarea adica gasirea de catre fiecare a unei cai de a-si imbunatati calitatea vietii sub impactul schimbarilor, incertitudinilor si nesigurantei. Cu toate ca raspunsul pare individual, afirm azi ca si intotdeauna ca esecul sistemului de invatamant este calea sigura a esecului national. Voci politice de toate culorile si toate tendintele au predicat nevoia de reforma ba chiar au imbratisat ideea unui Pact National pentru Educatie. Ce s-a ales din vorbele lorA Reforme peste reforme incalecandu-se si anulandu-se reciproc, adica fara continuitate, fara perseverenta, fara a recunoaste in fapt imperativul unui consens profesional si national. Viitorul pare ca ne scapa printre degete.
